Dieta mediteraneană a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității în anul 2013. Comunitățile reprezentative pentru dieta mediteraneană, care au participat la depunerea documentației pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, se află pe teritoriul statelor: Cipru, Croația, Spania, Grecia, Italia, Maroc și Portugalia. Tradiția servirii mesei laolaltă reprezintă fundamentul identității culturale și al continuității comunităților în regiunile bazinului mediteranean. Este un moment de ”împărtășire socială” și comunicare, de afirmare și reiterare a identității familiei, grupului sau a comunității â arată descrierea UNESCO.
Dieta mediteraneană presupune o serie de abilități, cunoștințe, obiceiuri, simboluri și tradiții în ceea ce privește culturile agricole, recolta, pescuitul, creșterea animalelor, conservarea, procesarea, prepararea și, în mod special, distribuirea și consumul de produse culinare. Întregul proces se derulează cu o anumită măiestrie și necesită utilizarea unor recipiente specifice pentru transport, conservare și consum, cum ar fi vasele de ceramică.
Tot acest ritual evidențiază valori precum ospitalitatea, interacțiunea în comunitate, dialogul intercultural, creativitatea și un mod de viață ghidat de respect pentru diversitate. Totodată, joacă un rol vital în spațiul cultural, festivaluri, sărbători, aducând laolaltă oameni de diferite vârste, condiții și clase sociale. Femeile joacă un rol esențial în transferul de cunoștințe despre dieta mediteraneană din generație în generație: păstrează tehnicile, respectă dinamica sezonieră și evenimentele festive. Piețele de desfacere sunt, de asemenea, o verigă esențială în acest lanț.
Documentul pentru candidatura transnațională, premergător includerii în patrimoniul UNESCO, a inclus argumente privind importanța comunităților din cele șapte state, care și-au descoperit identitatea și continuitatea în experiența colectivă și ancestrală a dietei mediteraneene. Pentru reliefarea autenticității obiceiurilor păstrate, s-au identificat șapte comunități în care dieta mediteraneană este încă vie, transmisă mai departe, protejată și sărbătorită, ca parte a patrimoniului cultural: localitatea Agros din centrul insulei Cipru; insulele Brac și Hvar, din Dalmația Centrală, Croația; orașul Soria, din nord-estul Spaniei; orașul Koroni din regiunea Peloponez, Grecia; subregiunea Cilento din Campania, în sudul Italiei; orașul Chefchaouen din nord-vestul Marocului; orașul Tavira din regiunea Algarve, Portugalia.
Potrivit European Society of Lifestyle Medicine, termenul ”dietă mediteraneană” se referă la anumite modele în regimul alimentar în regiunile unde se cultivă măslini din zona Mediteranei. Dieta mediteraneană încorporează elementele de bază ale alimentației sănătoase și, în plus, ”un strop de ulei de măsline aromat și poate un pahar de vin roșu”, printre alte componente care caracterizează arta culinară tradițională a țărilor care împrejmuiesc Marea Mediterană, evidențiază eu-lifestylemedicine.org. Astfel, caracteristicile cheie ale dietei pot fi rezumate astfel: utilizarea uleiului de măsline ca principală sursă de grăsime; consumul consistent de fructe, legume și nucifere; includerea în alimentație a pâinii din grâu integral și a produselor din cereale; abundența alimentelor supuse unei prelucrări minime, proaspete și produse la nivel local; consumul zilnic de produse lactate, în principal, iaurt și brânză; consumul de carne roșie cu moderație și pe cât posibil, în urma preparării prin înăbușire sau după alte rețete specifice; consumul abundent de pește; moderația în consumul de ouă; consumul de apă, considerată băutura, prin excelență, a dietei mediteraneene.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL