Comisia specială din Camera Deputaților și Senatul României a aprobat amendamentele aduse proiectului de lege privind Codul administrativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutului personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.
Deputatul PSD de Vrancea, Nicușor Halici, membru al Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ și fost prefect al județului Vrancea, a întocmit amendamente privitoare la funcționarea Instituției Prefectului. Conform amendamentelor făcute de deputatul Halici, „pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect. Prefectul municipiului București este ajutat de doi subprefecți”. De asemenea, în ceea ce privește salarizarea acestora, drepturile vor fi stabilite în condițiile legii.
Alte amendamente propuse de deputatul PSD și aprobate de comisie se referă la atribuțiile prefectului la nivelul județului. Astfel, prefectul „sprijină, la cerere, în limita competenței, autoritățile administrației publice locale pentru evidențierea priorităților de dezvoltare economică teritorială; susține la cerere acțiunile desfășurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv autoritățile administrației publice locale în domeniul afacerilor europene”. În ceea ce privește secretarul general al instituției prefectului, acesta este înalt funcționar public, absolvent de studii superioare juridice, administrative, economice și tehnice și se subordonează nemijlocit prefectului. O altă modificare față de situația actuală se referă la faptul că prefecții și subprefecții vor fi demnitari publici și nu înalți funcționari publici.
Potrivit articolului adoptat, funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică. Prefecții și subprefecții au obligația să informeze în prealabil conducerea ministerului care coordonează instituția prefectului ori de câte ori călătoresc în afara județului, ei nu au dreptul la grevă și nu pot să înființeze organizații sindicale proprii. Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului care gestionează atribuțiile prefecților.
Poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este cetățean român și are domiciliul în țară; se bucură de exercițiul drepturilor electorale; are capacitate deplină de exercițiu; nu a suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; are studii superioare de lungă durată; nu se regăsește în cazurile de incompatibilitate; a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Național de Administrație.
Noutăți sunt și la statutul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, care vor fi manageri, funcția fiind de demnitate publică. „Serviciul public deconcentrat este condus de un manager, funcție de demnitate publică. Managerul este numit și eliberat din funcție prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului organului de specialitate al administrației publice centrale competent. Ordinul se comunică prefectului județului în care serviciul public deconcentrat este organizat sau are sediul ori prefectului municipiului București, după caz, în termen de 10 zile de la intervenirea acestora”, se arată în modificările propuse prin Codul Administrativ.
Managerul serviciului public deconcentrat va avea calitatea de ordonator de credite și va beneficia de drepturile de natură salarială prevăzute de lege.
Propuneri făcute de UNCJR, aprobate
Uniunea Națională a Consiliilor Județene (UNCJR), condusă de Marian Oprișan, a venit cu mai multe amendamente la Codul administrativ și a solicitat să fie clarificate limitele competenței prefectului în ceea ce privește controlul activității autorităților publice locale. „O serie de observații privesc instituția prefectului, fiind utilă clarificarea normelor privind rolul prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu, precizarea limitelor competenței acestuia, pe componentele de verificare și control ale activității autorităților publice locale, atributul de coordonare al serviciilor publice deconcentrate, coordonarea prerogativelor date prin prezentul proiect de act normativ cu prevederile Constituției României”, a fost mesajul UNCJR.
Conform UNCJR, în cadrul proiectului au fost „complicate și îngreunate” procedurile administrative. „În ceea ce privește autoritatea publică locală, ne menținem opinia că procedurile administrative, probabil, din dorința unei cât mai precise reglementări, au fost în fapt complicate și îngreunate, cum ar fi: stabilirea unor termene nerealiste și fără raportare la situațiile practice și la modul cum funcționează administrația de 29 de ani. Procedura de lucru de la nivelul consiliilor locale și consiliilor județene în adoptarea actelor administrative nu poate fi comparată cu procedura parlamentară de adoptare a actelor normative, întrucât, spre deosebire de Parlament, care legiferează, rolul autorităților locale este de a acționa în timp util și de a gestiona operativ orice problemă în scopul asigurării de servicii publice”, a transmis UNCJR.
Potrivit Uniunii, este necesară scoaterea secretarului unității administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate. „Reamintim faptul că încă din anul 1866 această funcție a fost înființată prin legea comunelor și rolul funcționarului care ocupă acest post a fost și trebuie să rămână doar de garant al respectării procedurilor legale în adoptarea actului administrativ, cu toate că el, de facto, are și atribuții executive”, a arătat Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
UNCJR a subliniat că adoptarea Codului administrativ a devenit un lucru „esențial pentru funcționarea administrației publice din România” și reprezintă primul pas important pentru descentralizare și regionalizare.
