Președintele Nicușor Dan a făcut un apel, miercuri, la autoritățile responsabile să trateze fiecare caz de violență domestică cu maximă seriozitate, menționând că va colabora cu viitorul Guvern pentru a construi un pachet de măsuri concrete, care să asigure protecția reală a victimelor și prevenirea violenței de gen. ‘România se confruntă cu un nivel îngrijorător de violență împotriva femeilor. Doar în primele șase luni ale acestui an, 26 de femei și-au pierdut viața, cele mai multe în urma agresiunilor comise de foști sau actuali parteneri. Anul trecut, peste 130.000 de cazuri de violență domestică au fost raportate. Durerea și revolta resimțite de societate sunt cât se poate de îndreptățite. Condamn cu fermitate orice formă de violență împotriva femeilor și reafirm că aceasta nu poate fi tolerată, ignorată sau tratată cu superficialitate’, a scris Nicușor Dan, pe Facebook.
El a transmis întreaga sa solidaritate participanților la protestul de miercuri seara din Piața Victoriei. ‘În această seară, în Piața Victoriei, societatea civilă cere măsuri urgente și eficiente pentru stoparea violenței împotriva femeilor. Le transmit tuturor participanților la protest întreaga mea solidaritate. Este esențial ca vocea victimelor să fie ascultată, iar politicile publice să fie construite pornind de la realitățile dureroase cu care acestea se confruntă zi de zi’, a mai scris șeful statului.
Președintele a făcut un apel ferm către autoritățile cu responsabilități în aplicarea legii – polițiști, procurori, judecători – să trateze fiecare caz de violență domestică cu maximă seriozitate. ‘Prea multe semnale de alarmă au fost ignorate. Este imperativ ca victimele să fie crezute și protejate, iar comportamentele abuzive să fie oprite înainte de a se transforma în tragedii’, a evidențiat Nicușor Dan.
Centrul FILIA, împreună cu alte organizații nonguvernamentale, a organizat miercuri, 18 iunie 2025, de la ora 19:30, o manifestație publică la Guvernul României.
„16 iunie 2025. Un bărbat omoară o femeie însărcinată după ce o lovește în mod repetat cu toporul la nivelul capului. Femicidul s-a petrecut în fața mamei victimei și a celor doi copii. După ani de abuz victima a reușit să scape din locuința agresorului și a fugit alături de copii în locuința părinților. Bărbatul o agresa fizic, psihic și sexual încă din adolescență. Poliția i-a făcut o vizită agresorului în dimineața crimei, dar l-au lăsat în libertate și i-au permis să comită crima. Tânăra a sesizat poliția de mai multe ori în trecut.
Este al 26-lea caz de femicid de la începutul anului. Asta înseamnă că o femeie este omorâtă în fiecare săptămână. În fiecare an în România zeci de femei sunt omorâte doar pentru că sunt femei. Violența împotriva femeilor e insuficient sancționată, tolerată de cei care ar trebui să ne protejeze și transformată apoi în context de blamare a victimei.
În urmă cu două săptămâni 5.000 de persoane au ieșit în stradă să își strige furia și suferința după ce un bărbat a ucis cu brutalitate o femeie pe care o agresa încă de când era adolescentă. Ne șochează pasivitatea instituțiilor statului care ar trebui să ne protejeze și să prevină violența și femicidul. Răspunsul autorităților a fost aproape inexistent, soluțiile întârzie să apară. Tăcerea și ignoranța sunt complice la crimă.
Ieșim în stradă pentru a:
Cere ca legile să fie aplicate, indiferent de forma pe care o ia violența.
Cere ca evaluarea riscului să devină obligatorie în toate cazurile de violență domestică, atât la nivelul parchetelor, cât și al instanțelor.
Cere finanțarea reală și adecvată a serviciilor pentru victime și agresori.
Cere formarea continuă și obligatorie a polițiștilor, procurorilor, judecătorilor, profesioniștilor din sănătate și a asistenților sociali în domeniul violenței de gen.
Cere date centralizate și transparente despre femicide și toate formele de violență de gen.
Cere asigurarea investigării și soluționării cauzelor privind violența de gen într-un termen rezonabil.
Cere ca supraviețuitoarele violenței de gen să poată să formuleze plângere penală împotriva agresorilor fără limită de timp.
Cere mecanisme reale de prevenție, prin educație și sensibilizare: noțiunile privind consimțământul, relațiile sănătoase și egalitatea de gen trebuie predate în școli.
Cere consultarea și includerea sistematică a organizațiilor feministe și a experților independenți în toate politicile legate de violența de gen.”, se arată ăntr-un comunicat de presă transmis de Centrul Filia.
Conducerea Parchetului General a organizat miercuri o întâlnire pe tema prevenirii, combaterii și investigării infracțiunilor de violență domestică și a celor contra vieții, la care au participat mai multe ONG-uri specializate în domeniu. În urma dezbaterilor, s-a desprins necesitatea creării unui grup de lucru la nivelul Parchetului General care să elaboreze o metodologie de investigare a infracțiunilor de violență domestică, cu consultarea și participarea reprezentanților ONG-urilor.
Au participat la discuții Asociația Dreptate și Educație Pentru Toți – ADEPT, Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC), Centrul FILIA, Asociația E-Romnja, Asociația GRADO, Asociația Profesională a Experților și Tehnicienilor în Egalitate de Șanse – APETES și Asociația Necuvinte.
Conform unui comunicat al Parchetului General, scopul întâlnirii a vizat găsirea unor soluții pentru îmbunătățirea accesului la justiție și a răspunsului organelor judiciare pentru prevenirea și combaterea eficientă a acestor infracțiuni pornind de la piedicile apărute în practica judiciară cu care se confruntă victimele infracțiunilor de violență domestică. Procurorul general Alex Florența a decis verificarea aspectelor reclamate de reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care pot genera disfuncționalități în activitatea Parchetelor și a organelor de Poliție judiciară în acest domeniu de activitate. Întâlnirea a avut loc pe fondul creșterii creșterii alarmante, în ultima perioadă, a cazurilor de violență domestică. Potrivit datelor oferite de Poliția Română, în primele patru luni ale anului, au fost înregistrate peste 40.000 de cazuri de violență domestică, dintre care 19.984 în mediul urban și 20.046 în mediul rural.
