Un grup de cercetători australieni a reușit să decodifice structura unei proteine a laptelui de ornitorinc cu mare rezistență la bacterii care ar putea fi utilă la fabricarea de medicamente, au informat joi surse oficiale citate de agențiile EFE și DPA. În 2010, cercetătorii de la CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation) au descoperit proprietățile laptelui de ornitorinc, un mamifer arhaic din Australia cu bot de rață și coadă de castor, care ar putea contribui la lupta globală împotriva rezistenței la antibiotice.
Ornitorincul este un mamifer arhaic, reprezentant al familiei Ornithorhynchidae a ordinului Monotremata, în a cărui alcătuire anatomică găsim o neobișnuită îmbinare de caractere, unele moștenite de la strămoșii reptilieni iar altele amintind de păsări. Monotremele sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale, având două caracteristici esențiale: prezența glandelor mamare (ce secretă lapte) și acoperirea corpului cu par. Ornitorincul nu naște pui vii, ci depune ouă. Puii sunt hrăniți cu laptele produs de glande mamare individuale ce se deschid separat pe o anumită parte a abdomenului.
Cercetătorii au creat o imagine tridimensională, prin cristalografia cu raze X și echipamente ultrasofisticate care au permis descoperirea unei structuri unice similară pliurilor unui păr ondulat. Această caracteristică i-a motivat pe cercetători să numească proteina „Shirley Temple”, în amintirea actriței-copil americane, celebră pentru podoaba sa capilară ondulată. „Ornitorincii sunt animale rare astfel încât și biochimia lor este cu totul specială”, a declarat Janet Newman, autoarea studiului publicat de revista Structural Biology Communications, într-un comunicat difuzat de CSIRO.
Neavând mameloane pentru a-și alimenta puii, femelele ornitorinc extrag laptele din stomac pentru a-și hrăni puii. În acest proces, proteina specială protejează laptele și totodată puii de bacteriile din mediu. „Suntem interesați să examinăm structura acestei proteine și caracteristicile sale pentru a determina cum funcționează această proteină”, a comentat Julie Sharp, de la Universidad Deakin care a participat la studiu. „Deși am identificat că această proteină extrem de rară există doar la animalele din familia monotremelor, această descoperire ne îmbogățește cunoștințele despre structura proteinelor în general și va contribui la dezvoltarea unor medicamente pentru a lupta împotriva rezistenței la antibiotice”, notează Sharp.
În 2014, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat un raport privind amenințarea globală, pe care o presupune rezistența la antibiotice, făcând apel la adoptarea de măsuri urgente pentru a evita o eră post-antibiotice, în care infecțiile comune sau rănile simple să devină potențial mortale.
