Muzeul Vrancei a publicat volumul XXI din „Cronica Vrancei”, o frescă a trecului și a prezentului cultural istoric al județului. Iubitorii de istorie pot găsi în acest volum informații mai puțin cunoscute despre evenimente care au marcat trecutul județului Vrancea. Volumul cuprinde mai multe articole scrise de istoricul Horia Dumitrescu care sunt dedicate istoriei Colegiului Unirea din Focșani. Sunt articole referitoare la înființarea celui mai vechi colegiu din Focșani dar și despre foști profesori de la Unirea, precum Atanase Marosin. Articolul despre înființarea Liceului Unirea arată că dorința focșănenilor de a avea o unitate de învățământ a început în 1863. Astfel, la 21 ianuarie 1863, cetățenii notabili ai Focșaniului s-au întrunit în sala mare a Municipalității și au încheiat un jurnal prin care argumentau înființarea la Focșani a unui liceu.
A urmat o decizie a municipalității focșănene din 30 ianuarie 1863, care a înaintat și un raport referitor la această situație către Ministerul Justiției, Cultelor și Instrucțiunei Publice. Totuși, arată istoricul, bugetul municipalității focșănene nu permitea construirea și întreținerea localului și nici plata salariilor profesorilor. Au urmat alte demersuri făcute de Primăria Focșani, o corespondență purtată în 1865 de primarul Focșaniului, Mihalache Ionescu cu ministrul Justiției, Cultelor și Instrucțiunei Publice de la acea dată. Mai mult, de la 19 iulie 1865, cetățenii din Focșani au deschis „o listă de subscripție pentru adunarea fondurilor necesare întreținerii Gimnasiului ce urmează a se deschide în această comună”.
La 10 august 1865, Ministerul Justiției, Cultelor și Instrucțiunei Publice a comunicat primarului Focșaniului că se aprobă înființarea „unui Gimnasiu” cu o singură clasă, deocamdată, și un singur profesor. Au urmat deciziile luate de Consiliul Comunal pentru a asigura toate condițiile de funcționare pentru gimnaziu. Licitația pentru mobilier a fost organizată în 6 septembrie 1865 când s-au achiziționat „10 bănci de scinduri de brad, de 18 palme, o masă de brad albă deasupra cu postav verde, 4 scaune din brad vopsite negru și îmbrăcate cu pele, o tabelă neagră, un dulap pentru cancelarii”. Ulterior, s-a stabilit ca gimnaziul să funcționeze în casele Sultanei Miloș, care primea o chirie de 1280 lei pentru o perioadă de șase luni. Primul profesor al gimnaziului a fost Ștefan Neagor, prin decret semnat de domnitorul Cuza. Deschiderea cursurilor la noul gimnaziu a avut loc în ziua de vineri, 7 ianuarie 1866, prezidată de către Gheorghe Apostoleanu, prim-președinte al Curții de Apel.
Volumul XXI din Cronica Vrancei mai cuprinde articole realizate de Ionuț Iliescu și Aurora Emilia Apostu despre spitalele de campanie din Adjud, Sascut, Panciu, Păncești din Primul Război Mondial. Alte articole vizează inundațiile din perioada interbelică din județul Putna, atât din perioada 1921-1929 și din 1940. Mihail Adafini publică un articol despre „Ultima cazemată din Poarta Focșanilor” iar deputatul Angel Tîlvăr a publicat lucrarea „Scriitorul Camil Baltazar și județul Putna”. Nu în ultimul rând, Valerică Tomulescu a publicat articolul „Învățământul în comuna Poiana Cristei (1864-2016)”.
