Confederația Cartel ALFA solicită renunțarea la ideea de a începe construcția unei noi Legi de salarizare unitară, pentru că aceasta trebuie făcută de un guvern nou, care are o majoritate parlamentară, nu de un guvern tehnocrat, care nu are niciun sprijin, a declarat, luni, președintele organizației sindicale, Bogdan Hossu (FOTO). „Ceea ce cerem este să se renunțe la ideea de a începe construcția unei noi legi de salarizare unitară. Aceasta trebuie făcută de un guvern nou, care are o majoritate parlamentară, nu de un guvern tehnocrat, care nu are niciun sprijin, pentru că înseamnă o muncă inutilă din toate punctele de vedere. Plus că, din punct de vedere al calendarului, cum este prevăzut, este nerealist. Adică, pe o lege nouă să prevezi numai două săptămâni de dezbateri înseamnă pur și simplu amatorism pe chestiunea respectivă și ca să nu spunem că suma pe care vor să o aloce este insuficientă și nu reprezintă decât exponentul creșterii economice prin conservarea fondului”, a spus Hossu.
Potrivit acestuia, Comitetul Confederal al CNS „Cartel ALFA”, reunit luni, a analizat proiectul documentului prezentat referitor la principiile și mecanismele construcției unei noi Legi a salarizării unitare în sectorul bugetar și a formulat opt observații. Prima ar fi că se pornește de la un calendar nerealist, acesta se suprapune cu perioada de campanie electorală, iar alocarea timpului de dezbatere este insuficient. A doua observație vizează faptul că principiile care se precizează că sunt la baza construcției legislative sunt dependente de o serie de condiționări suplimentare, care nu pot fi făcute prin Legea de salarizare bugetară unică, precum alocarea bugetară sau reforma sectorului bugetar. A treia observație este că suma alocată de 14 miliarde de lei pe cinci ani, din care au fost deja angajați circa 3 miliarde lei pare insuficientă, creează ipoteze inacceptabile, precum menținerea la același nivel a cheltuielilor bugetare nejustificate, menținerea la același nivel a fraudelor fiscale, alocarea aceluiași procent din PIB pentru toate tipurile de cheltuieli, inclusiv cele salariale. Pe lângă acestea, nu sunt prezentate date esențiale, precum evoluția PIB, a salariului minim garantat în plată și a salariului mediu pe sectorul bugetar și pe medie națională.
O altă observație este că nu se poate lua ca referință câștigul total salarial net, acesta fiind dependent de o multitudine de condiții specifice locului de muncă, cât și de condiții personale.
Articolul integral pe http://bit.ly/2ddRGYC
