Instanța și-a motivat decizia de a respinge propunerea de arestare preventivă a lui Marian Bobocea, acuzat de procurori de zeci de infracțiuni de uz de fals și participație improprie la abuz în serviciu. După prezentarea dosarelor pe care le-a avut sau încă le mai are Bobocea pe rolul instanțelor din țară, în care cere retrocedarea unor suprafețe de păduri și terenuri, mandatat fiind de mama sa, au fost prezentate soluțiile date de judecători, apoi magistratul de la Tribunalul Vrancea care a judecat cererea de arestare a făcut referire la înscrisuri. Ideea este că documentele sunt false, dar că nu rezultă de nicăieri că Bobocea a fost cel care le-a falsificat sau că acesta a știut că sunt false. Instanța a considerat că din probele administrate nu rezultă activitatea infracțională a inculpatului.
Conform celor reținute de instanță, judecătorul de drepturi și libertăți nu poate reține în mod faptic existența unei legături directe, nemijlocite de determinare, înlesnire sau ajutarea în orice mod cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, așa cum prevăd dispozițiile participației improprii. De asemenea, se mai face referire la faptul că nu rezultă elemente de descriere ale faptei persoanei acuzate sau precizarea elementelor de probă care să susțină existența unei legături între fapta descrisă de acuzare și rezultatul în considerarea căruia organul de investigare penală și-a fundamentat cererea.
Conform motivării „probele aflate la dosarul cauzei și chiar raportul de constatare întocmit de specialiști (expertiză tehnico-științifică – n.r.) nu furnizează elementele necesare în sensul existenței unei minime suspiciuni rezonabile că inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals sau că a știut, a cunoscut că înscrisurile depuse la autoritățile judiciare sunt false. Relevantă este concluzia desprinsă din raportul de constatare nr. 638.663/14.01.2016 la punctul 23 care arată că documentele descrise la punctele a-g și punctul 28 (înscrisuri reținute în actul de investigare penală) au fost realizate de către o persoană ce deține cunoștințe solide în domeniu și care a avut acces la documente autentice din perioada respectivă. Din nicio probă administrată până la acest moment nu rezultă activitatea infracțională a inculpatului în sensul celor reținute de specialiști”, arată judecătorul cauzei.
Tot în motivare se mai arată că din probele adunate de procurori și prezentate judecătorului nu rezultă date concrete conform cărora Bobocea știa că înscrisurile pe care le-a folosit la instanțe sunt false. „Opinia judecătorului de drepturi și libertăți se circumscrie principiului potrivit căruia luarea unei măsuri preventive trebuie dispusă în acord cu o situație de fapt probată pe aspecte concrete și nu generice”, se mai arată în motivare.
Nu s-a descris modalitatea în care inculpatul a acționat
Instanța mai arată și că din înscrisurile depuse cu ocazia soluționării propunerii de arestare, dar și din declarațiile martorilor, rezultă că familia a avut terenuri, inclusiv pe raza comunei Vânători, și în mod special pădure, cunoscută sub denumirea de „Crângul”. Instanța arată că aceste înscrisuri, care nu au fost identificate ca fiind false, rezultă că inculpatul a avut o suprafață consistentă de teren. Referitor la pădurea de la Crâng instanța spune că nu rezultă elemente clare, directe care să înlăture prezumția de nevinovăție a inculpatului sub aspectul conținutului infracțiunii de participație improprie la faptele de abuz în serviciu comise de alte persoane.
Magistratul mai arată în motivare că propunerea de arestare presupune, în opinia sa, descrierea modalității concrete în care inculpatul a acționat cu intenția clară de a induce în eroare autoritățile și în deplină cunoștință de cauză că documentele pe care le-a folosit sunt false. „Indicarea probelor pe care se întemeiază acuzația reținută în analiza noastră este relevantă și chiar dacă constituie o dovadă clară că înscrisurile sunt consecința unor manopere de contrafacere, nu rezultă că inculpatul ar fi inițiatorul, autorul și cu atât mai mult, persoana care a instigat la obținerea unor înscrisuri care au constituit baza în operarea falsurilor. Nu se poate dispune luarea unei măsuri preventive pentru fapte generice, de tipul celor prin care legiuitorul descrie elementul material al infracțiunilor. Gravitatea faptelor rezultă fără tăgadă din întreg materialul probator administrat până la cest moment, dar aceasta nu poate fi extinsă ca element, temei al arestării atâta timp cât nu sunt identificate elemente care să creeze minime suspiciuni rezonabile că inculpatul a contribuit la obținerea înscrisurilor”, se mai arată în motivare.
Instanța face referire și la ipoteza parchetului conform căreia s-ar putea produce un prejudiciu de 4.036.013,40 lei. Instanța arată că din motivele prezentate nu rezultă o modalitate fie ea și estimativă de stabilire în concret a prejudiciului. Din aceste motive, dar și din altele, s-a respins ca nefondată propunerea de arestare preventivă.
Parchetul a contestat decizia instanței
Marian Bobocea, fostul șef al OPC, a fost reținut săptămâna trecută și prezentat la arestare, dar nu a primit mandat, instanța hotărând să fie cercetat în libertate. El este acuzat de procurori că a cerut să-i fie retrocedate suprafețe imense de pădure și teren, folosindu-se acte false.
Potrivit procurorului de caz, Nicolae Pîrcălăbescu, documentele ar fi fost falsificate cu ajutorul unei mașini de scris, veche de câteva zeci de ani. Ar fi fost șters scrisul inițial de pe hârtia veche de mai bine de o sută de ani, prin procedee chimice, și apoi s-ar fi scris peste. „Pentru falsificarea documentelor s-a folosit o mașină de scris fabricată în perioada 1951-1963. Hârtia este din anii 1915 și avea scris ceva cu cerneală pe ea. A fost șters scrisul olograf prin metode chimice, după care pe suportul celulozic respectiv s-a redactat la mașina de scris. Într-unul din punctele raportului de constatare se menționează că nu putea face singur astfel de falsuri pentru că sunt necesare cunoștiințe de specialitate din mai multe domenii”, ne-a explicat la momentul reținerii procurorul de caz.
