Persoanele care cresc și îngrijesc copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate nu o vor mai putea face așa, oricum, ci vor trebui să țină cont de o serie de reguli, conform unui Proiect de Hotărâre inițiat de Ministerul Muncii și supus dezbaterii publice.
În evidențele Direcției Generale de Asistență Socială (DGASPC) Vrancea sunt înregistrați 2.889 copii din întreg județul, ce fac parte din 2.141 de familii cu ambii sau un părinte plecat peste hotare. Dintre aceste familii, 666 de copii au ambii părinți plecați, 1.175 au doar un părinte la muncă peste graniță și încă 300 de copii au singurul părinte (unic întreținător al familiei monoparentale) dus la muncă în străinătate. Conform aceleiași statistici, cei mai mulți dintre acești copii, 2.793, se află în grija rudelor până la gradul IV, fără să se fi impus o măsură de protecție din partea statului. Totuși, pentru alți 27 de copii a fost nevoie să se ia măsura de protecție a plasamentului la asistent maternal, 11 se află în centre de plasament, 42 beneficiază de măsura plasamentului la rude până la gradul IV, 2 sunt plasați la alte persoane, iar pentru 14 s-au luat alte măsuri.
Ca repartizare pe sexe, procentul dintre fete și băieți este aproape egal: din totalul de 2.889 copii, 1.470 sunt băieți și 1.419 fete. În ceea ce privește distribuția acestor copii pe categorii de vârstă, din statistica DGASPC Vrancea reiese că mai bine de jumătate sunt puberi și adolescenți, pentru care prezența părinților în această etapă a vieții lor este esențială. Astfel, 885 de copii au vârsta între 14-17 ani; 855 au între 10-13 ani; 597 de copii au între 7 și 9 ani; 445 au între 3-6 ani; 81 de copii au între 1-2 ani; 31 de copii nu au împlinit încă un an… Numai în Focșani, de exemplu, la finele anului trecut figurau 681 de copii din 533 de familii cu unul sau amândoi părinți plecați peste hotare.
Iar aceasta este o statistică incompletă, deoarece mult prea multe dintre primăriiile Vrancei, care au obligația de a raporta Direcției numărul copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate, nu o fac. În plus, mulți dintre părinții care intenționează să plece și chiar pleacă, nu se achită de obligația prevăzută de lege de a declara acest lucru Serviciului Public de Asistență Socială de la domiciliu.
Proceduri de monitorizare legiferate pentru evitarea situațiilor dramatice
Pentru că numărul copiilor ai căror părinți încearcă să aducă bunăstarea familiei muncind în străinătate este în creștere și pentru că în lipsa lor s-au întâmplat multe situații grave, unele chiar dramatice, Ministerul Muncii a elaborat un proiect de Hotărâre pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate. Aceste proceduri includ și serviciile de care aceștia pot beneficia, precum și Metodologia de lucru privind colaborarea dintre DGASPC și Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS) din cadrul primăriilor. Totodată, proiectul actului normativ cuprinde și un model standard al documentelor ce trebuie elaborate de cele două instituții, astfel încât monitorizarea copilului să cuprindă date cât mai exacte și mai relevante.
Prima procedură se referă la monitorizarea modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați în străinătate, precum și celor ce au revenit în țară după o experiență de migrație de 12 luni. În această situație, SPAS-ul trebuie să solicite anual, în ultimul trimestru al anului, unităților școlare care funcționează pe raza
lor administrativ teritorială date și informații cu privire la copiii aflați în următoarele situații: copii cu ambii părinți plecați; copii cu părintele unic susținător; copii cu un singur părinte plecat; copii reveniți în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni. Unitatea școlară are obligația de a transmite aceste date în cel mult 15 zile calendaristice/lucrătoare de la solicitare.
După primirea datelor, angajații SPAS au obligația de a se deplasa la adresa la care sunt îngrijiți copiii, pentru a verifica dacă cei mici sunt îngrijiți corespunzător. Mai mult, persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea unui copil cu părinte/ părinți plecați la muncă în străinătate are obligația de a pune la dispoziția acestora toate datele și informațiile pe care le deține cu privire la adresa la care pot fi contactați părinții în străinătate și de a face dovada că menține legătura cu aceștia. Cu ocazia vizitei la domiciliu, reprezentantul SPAS completează și o fișă de identificare a potențialelor riscuri.
Îngrijirea și evoluția copilului, sub vizorul SPAS
Se știe că părintele care vrea să plece la muncă în străinătate este obligat să notifice acest lucru SPAS-ului de la domiciliu, cu minim 40 de zile înainte de a părăsi țara, iar notificarea să conțină obligatoriu desemnarea persoanei care se va ocupa de întreținerea copilului pe perioada absenței părintelui. Instanța este cea care dispune apoi delegarea temporară a autorității părintești cu privire la copil, pe durata lipsei părinților, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată, iar o copie a Hotărârii de delegare va fi transmisă atât primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acordă delegarea drepturilor părintești, cât și primarului de la domiciliul părinților.
În primele 6 luni după primirea copiei hotărârii de delegare a autorității părintești în condițiile amintite mai sus, angajații SPAS trebuie să facă lunar vizite la persoanele desemnate de instanță, să le informeze și consilieze cu privire la răspunderea pentru creșterea și îngrijirea copilului. Ulterior, vizitele vor fi realizate trimestrial și semestrial. „În situația în care se constată scăderea randamentului școlar, reprezentantul SPAS informează în scris învățătorul/dirigintele copilului, care are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar. În situația în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, reprezentantul SPAS solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog, se solicită sprijinul DGASPC. Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la școală a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, învățătorul/ dirigintele, cu aprobarea directorului unității de învățământ, are obligația de a solicita sprijinul consilierilor școlari din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională”, prevede procedura de monitorizare cuprinsă în proiectul de Hotărâre propus de legiuitor.
Mai mult, dacă inspectorii SPAS constată degradarea stării de sănătate a copilului, au obligația să anunțe medicul de familie al acestuia și să-i ceară sprijinul. Iar în situația în care, în urma vizitelor efectuate la domiciliul copilului aflat în grija persoanei desemnate de părinți, se constată că acesta a intrat într-un grup de prieteni cu comportament infracțional, se solicită sprijinul DGASPC concomitent cu informarea unității școlare la care acesta este înscris.
Programe de educație parentală
Atribuțiile SPAS, prevăzute de Proiectul de Hotărâre, se referă și la cele ce au ca scop sprijinirea familiilor care îngrijesc copii cu părinți plecați în străinătate. Astfel, reprezentanții instituției vor urmări menținerea relațiilor personale ale copiilor cu părinții plecați și vor organiza programe de educație parentală destinate părintelui care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului, după plecarea celuilalt părinte la muncă în străinătate, respectiv persoanelor desemnate a se ocupa de creșterea și îngrijirea copiilor afectați de migrație. De asemenea, SPAS-ul organizează întâlniri trimestriale sau ori de câte ori este necesar cu persoanele care se ocupă
de creșterea și îngrijirea copiilor, precum și cu părintele care se ocupă de creșterea și
îngrijirea copilului, după plecarea celui de al doilea părinte la muncă în străinătate.
Proiectul de act normativ mai prevede că angajații SPAS „facilitează și sprijină menținerea unui contact permanent între reprezentanții unității de învățământ pe care o frecventează copilul și persoana în grija căruia acesta a fost lăsat de părinți; încurajează părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul și cadrele didactice să stabilească acorduri de învățare, adecvate nevoilor acestora care să cuprindă în mod explicit scopurile, așteptările și responsabilitățile ce revin școlii și familiei; sprijină părintele sau, după caz, persoana în grija căreia a fost lăsat copilul, în utilizarea unor metode de consiliere care să faciliteze comunicarea în familie, rezolvarea problemelor etc.”.
Proiectul de act normativ cuprinde încă o anexă privind metodologia de lucru privind colaborarea dintre DGASPC-uri și SPAS-uri, precum și modelul standard al documentelor elaborate de către acestea. Respectiva anexă poate fi consultată accesând linkul: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2015/2015-05-18_Anexa2_Proiect_HG_Procedura_metodologie.pdf
De asemenea, întregul proiect cu toate prevederile sale poate fi citit accesând linkul: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3842-2015-05-18-proiecthg
