Schitul Buluc de la Jariștea a revenit pe lista monumentelor istorice din România. După o așteptare de circa două luni de la obținerea tuturor avizelor a fost nevoie de un interimat la Ministerul Culturii al premierului Victor Ponta pentru a fi semnat ordinul de minstru prin care biserica de lemn „Sfânta Treime” a fost clasată în grupa valorică „B” și va purta codul VN-II-m-B-21099 în Lista Monumentelor Istorice. Procedura de clasare a bisericii de lemn a fost demarată la propunerea Direcției Județene pentru Cultură Vrancea.
Conducerea Direcției pentru Cultură arată că, în Vrancea, ultima clasare a unui monument istoric a avut loc cu cinci ani în urmă când Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1777) din Cazaclii, Odobești, a fost clasată ca și monument istoric de categoria A. „O dată cu semnarea Ordinului de către primul-ministru Victor Ponta procedura de clasare a bisericii Schitului Buluc a fost finalizată. Această procedură a început în primăvara anului 2014 și a constat în întocmirea documentație necesare clasării monumentului, aprobarea acestei documentații în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5, Iași, respectiv a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Biserica de lemn „Sfânta Treime” a Schitului Buluc s-a aflat pe Lista Monumentelor Istorice în perioada 1921-1947 după care nu s-a mai regăsit pe această listă”, se arată în comunicatul semnat de directorul Direcției pentru Cultură, Traian Negulescu.
Acesta precizează că, în 2014, s-a reușit clasarea pentru prima dată în categoria fond a patrimoniului cultural național mobil a unor icoane și cărți vechi din Vrancea. Icoanele clasate în patrimoniul cultural mobil provin de la Schitul Buluc. Este vorba despre Icoana cu dublă față (fața I-Sf. Mina, Sf. Haralambie, fața II-Maica Domnului Hadighitria, datată 1831, ulei pe lemn), Maica Domnului Hadighitria, destinația inițială de icoană împărătească, datată 1840, autor Dinake Zugrav; Hristos Învățător, destinația inițială de icoană împărătească, nedatată, autor pictor român necunoscut, Hristos Învățător, destinația inițială de icoană împărătească, datată 1840, autor nesemnat (se presupune că ar fi Dinake Zugrav) și Maica Domnului Împărăteasă, destinația inițială de icoană împărătească, autor pictor român necunoscut, datată 1824.
În ceea ce privește cărțile vechi românești, este vorba despre colecția aflată la Biblioteca Județeană Duiliu Zamfirescu, din Focșani. Pe lista cărților intrate în patrimoniul cultural se află Ceaslov, datat 1846, Istoria Noului Testament, an apariție 1824, Carte folositoare de suflet, an apariție 1819 și Sfintele și dumnezeieștile Liturghii, an apariție 1827. „Pe această cale mulțumim criticului de artă Ana-Maria Harțuche, Brăila care a efectuat expertiza icoanelor clasate și muzeografului Mihaela Boldeanu pentru expertiza efectuată volumelor de la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu”, expertizele fiind făcute în regim de voluntariat”, precizează directorul Traian Negulescu.
