Deputatul Nini Săpunaru este candidatul USL la Camera Deputaților în Colegiul 3 Dumitrești, la alegerile din 9 decembrie. Ales deputat în 2008 de către oamenii din acest Colegiu, Nini Săpunaru spune că a reușit, în ciuda opoziției PDL, reabilitarea celor două drumuri naționale, de pe Valea Râmnicului și Valea Milcovului. Deputatul afirmă că lucrările de reabilitare au fost posibile doar datorită guvernării USL și demersurilor făcute la ministerele de la București alături de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. A doua etapă, pentru aceste drumuri, este unirea lor prin drumul forestier dintre Bahnele și Butucoasa. Deputatul spune în interviul pentru Monitorul de Vrancea că are proiecte și pentru podgorenii vrânceni. O inițiativă există încă din 2010, dar a fost blocată în Parlament de fosta putere pedelistă. Pentru votul din 9 decembrie, Nini Săpunaru beneficiază de sprijinul celor 19 primari din Colegiu și promite că, alături de senatorul Petru Filip, candidatul USL la Senat în Colegiul 1 Vrancea, va susține proiectele tuturor edililor, indiferent de culoarea politică.
Reporter: Domnule Nini Săpunaru, de ce ați ales cariera parlamentară și nu ați rămas în administrație sau în mediul privat?
Nini Săpunaru: Sunt membru al PNL din 1990, a fost o evoluție, nu am ajuns peste noapte deputat. În 1996, cei de la București au spus că au nevoie de un eco-nomist și m-au luat pe mine. Aveam posibilitatea, în 2000, să conduc Centrul SECI (Centrul Regional pentru Combaterea Infracționalității Transfrontaliere – n.r. ) în următorii patru ani, dar am spus că PNL a făcut ceva pentru mine, trebuie să fac și eu ceva pentru el. Să nu uităm că începi să ai niște obligații, în momentul când ești președinte de organizație, membru în Biroul Politic Național. Nu ai cum să zici: de mâine nu mai sunt și să pleci. Ca orice bărbat cu scaun la cap, dacă ai pornit la treabă, trebuie să o duci la îndeplinire.
Rep.: Sunteți candidat în Colegiul 3 Dumitrești, o zonă cu foarte mulți viticultori, cu pro-bleme specifice. În fiecare toamnă, oamenii așteaptă pe marginea drumului național să vină cumpărători pentru struguri. Ce le spuneți viticultorilor, cum îi veți sprijini în Parlament?
N.S.: Noi avem un plan coerent vizavi de ceea ce vrem să facem, cel puțin eu, pe Colegiul meu. Mă refer aici la Planul de finanțare a proprietarilor de vie care se asociază. Ideea este adaptată la realitățile din Vrancea, dar nu o înțeleg cei de la București. Nicăieri în România nu sunt 18 mii de mici proprietari pe 14 mii hectare de vie, în general nu există această suprafață într-un singur județ. Noi avem circa 20% din suprafața cu vie a României. Este o suprafață împărțită, fragmentată. Avem patru mii de hectare cu o sută de mari proprietari, restul de mici proprietari, asta înseamnă că atingem toate comunele din zona viticolă. Toți țăranii toamna se plâng de prețul la struguri. Niciun stat nu poate să le asigure un preț la struguri ferm și o desfacere pe măsură. Iar ei, dacă vor vinde doar strugurii, vor fi supuși legii ofertei. În momentul în care este supraofertă vor veni unii să spună că nu mai au nevoie, că iau din altă parte, că dau un preț mai mic. Viticultorii nu pot sta cu porumbul în hambar sau cu grâul, trebuie să rezolve într-o lună. Nu mai spun că, dacă ai cules astăzi, știința vinificației spune că trebuie să îi duci la combinat, nu să stai cu strugurii în saci pentru că, automat, scade calitatea vinului. Asta vrem noi, să găsim o soluție pentru Vrancea.
Există un lobby al marilor producători de vinuri care se trezesc cu vinul nostru trimis vrac în toată țara, pentru că e o pro-blemă, să ai 20% din suprafața cu vie din care mai mult de jumătate la micii producători. Asta înseamnă o cantitate foarte mare de vin, iar marii producători o resimt în vânzări. Lobbyul la București îl fac marii producători, cei care îmbuteliază. De nu știu câte ori am blocat pe parcursul timpului diferite legislații care spuneau că nu mai este voie să vinzi vinul vrac. La fiecare guvernare, o dată la patru ani, vine unul cu o idee să nu mai vindem vinul vrac, doar îmbuteliat. Nu este nici prima, nici ultima oară când este un asemenea lobby. Este un asemenea lobby pentru că noi nu ne-am unit. Nu ne-am unit pentru că statul comunist mi-a luat via, iar acum o dă înapoi, dar spune că trebuie să produci vin în anumite condiții. Însă viticultura nu înseamnă doar vie, ci și utilaje agricole. Dacă statul nu lua utilajele, iar podgorenii lucrau via în ultimii 50 de ani, evoluau și aveam o viticultură ca în Franța.
Rep.: Åži atunci care sunt soluțiile la problemele viticultorilor?
N.S.: Vom rezolva această pro-blemă cu un fond românesc. Å¢ăranii nu vor fi în stare niciodată să adune jumătate de mi-lion de euro și să facă un combinat, iar în această perioadă să producă, să funcționeze afa-cerea, să fie pe profit. Uitați-vă că sunt foarte puține fonduri care s-au dat și nu le-au luat decât proprietarii mari. În asemenea condiții, nu avem cum să rezolvăm altfel lucrurile decât spunând astfel: îți dau 80% din fonduri, pe baza unui proiect tip de la Ministerul Agriculturii care spune că dacă vii cu 150 ha de vie, acesta este proiectul, dacă ai 250 ha, atunci altul este proiectul tip și așa mai departe. Cu o asociație în spate. Asocierea spune că noi toți, 100-200 persoane, suntem acționari la combinat, care este un SRL. Noi avem o acțiune, acțiunea de aur la combinat. În schimb, la combinat, cel care depune sume mai mari, va avea mai multe acțiuni. Din rândul lor, acționarul majoritar, cu peste 50% va avea condu-cerea acelui combinat. El are un contract cu asociația producătorilor, pentru că eu nu dau terenul, doar îl lucrez și îi dau strugurii, prin care îi calculează la minim ce înseamnă cheltuielile de funcționare a combinatului până ajunge la sticlă sau la vrac. Åži atunci spunem, mi-ai adus atâția struguri, trebuie să îți dau o cantitate de vin pe care, ori aștepți să îl vînd eu, ori îl vinzi tu. Sau îl îmbuteliez și îl vinzi sub marcă proprie. Așa se întâmplă și afară.
La București s-a blocat proiectul pentru că PDL nu avea interes, trebuia să anunțe Comisia Europeană, să spună că e ajutor de stat, să facă un proiect. De ce este convenabil? Ei toți vînd struguri, dar dacă dai struguri acolo, faci vin. Asta este soluția pentru a relansa viticultura în Vrancea. Cei care au deja un combinat sunt supărați pentru că mai apare încă unul, însă nu este adevărat. Nu te poți proteja decât dacă faci vin, pentru vin poți să ceri ajutor de stat, poate fi stocat, pe când strugurii nu poți să îi stochezi. Dacă facem această treabă atunci am intrat în secolul viitor, avem viitor cu viticultura în Vrancea. Dacă nu, unii vor scoate via, alții o vor vinde.
Rep.: În Colegiul dumneavoastră aveți și două dintre cele mai mari văi ale Vrancei, Valea Râmnicului și Valea Milcovului, cu pro-bleme diferite de cele ale viticultorilor. Aveți proiecte și pentru comunele din aceste regiuni?
N.S.: Viticultura înseamnă doar o treime din Colegiu. Un alt subiect îl reprezintă cele două drumuri naționale, Focșani-Odobești-Andreiașu și cel de la Bogza până la Bahnele. Dacă studiați zona veți vedea că zona turistică este cea de la Jitia în sus, Vintileasca, Andreiașu, Reghiu cu Răiuți. Se pot face diferite investiții în turism pentru că acolo vin oameni, la Poiana Muntioru, la mănăstiri, la Vintileasca, unde sunt izvoare pentru băi termale, este și un lac la intrare, sunt multe lucruri care pot fi speculate din punct de vedere turistic, dar nu era drum. Acum am făcut drum. Pe Valea Milcovului este definitivă lucrarea, s-a pus strat de uzură, podurile sunt terminate. Teoretic, acolo, timp de 5-6 ani nu mai poți decât să astupi eventualele gropi. Dincoace, e clar că infrastructura drumului nu e foarte bună și va trebui făcut ceva. Fondurile sunt așa cum sunt, însă viitorul înseamnă unirea dintre Bahnele și Andreiașu. Mai sunt 18 km care trec peste munte și ajung la Andreiașu, la Butucoasa, peste izvoarele Milcovului. Acum Romsilva lucrează la acest drum forestier. Dacă va fi dat de Romsilva fie către cele două comune, fie către Consiliul Județean, pentru a intra într-un proiect european cu ceea ce înseamnă zona turistică Jitia-Vintileasca-Andreiașu-Nereju, atunci vom avea o dezvoltare a economiei în zonă, iar veniturile oamenilor vor crește. Åži trebuie să facem acest lucru pentru că un turist care vine în Vrancea preferă să se ducă dintr-o parte în alta. Să vadă și focul viu, izvoarele de la Vintileasca, izvoarele Milcovului. Am recomandat primarului de la Reghiu să facă o tabără de sculptură la Răiuți, unde este o zonă superbă. Sculptorii nu sunt persoane simandicoase și i-am spus primarului să amenajeze o cabană și să facă o tabără de sculptură, să găsim soluții în așa fel încât să creăm evenimente. Doar astfel putem aduce turiști în regiune pentru că nu vom tăia la infinit lemne.
Putem face o dezvoltare de tip Lepșa pe această zonă, cu infrastructură bună, cu un pic de marketing încât să ne vindem marfa. Viceprimarul de la Jitia are o prezentare deosebit de frumoasă, le-am spus că trebuie să găsească o promovare în așa fel încât să poate să vină turistul. Sunt zone unde au și ei emanații de gaze ca la Andreiașu, sunt zone în care iese țițeiul la suprafață. Se duc și își iau păcură de sute de ani ca să își dea pe șindrilă. Acestea sunt proiectele majore.
Rep.: Reabilitarea celor două drumuri naționale de pe Valea Râmnicului, Valea Milcovului, este un proiect vechi din 2004, al președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan. De ce credeți că nu a fost pus în practică până acum, ba dimpotrivă? În ultimii trei ani nu a fost turnată nicio roabă de asfalt aici.
N.S.: Urmăresc acest drum de foarte multă vreme. Cât am fost în opoziție nu am putut interveni, dar nu am înțeles de ce nu au făcut nimic cei de la PDL, din moment ce era un contract de întreținere multianuală pentru cele două drumuri, de pe Valea Râmnicului și Valea Milcovului. Le-au lăsat să se facă praf și insistau că nu vor să le facă pentru că nu erau drumuri naționale. Era un plan când au fost luate cele două drumuri, iar Statul Major Gene-ral dorea să fie unite cele două văi. Ideea aceasta nu este de azi, de ieri. Åžtiu că a existat un proiect al marelui Stat Major care spune că trebuie neapărat să facem drum, să realizăm trecerea dintre cele doi văi. Ei vroiau să le facă pe drum betonat, ca să treacă tancuri. Aceste lucruri sunt gândite și din ce am discutat cu președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, este chiar în strategia de dezvoltare a județului, unirea celor trei văi. Gândiți-vă ce înseamnă un traseu turistic care să cuprindă Jitia cu Vintileasca, cu Poiana Muntioru, să mergi la Andreiașu, la Nereju, la izvoarele Milcovului, este o zonă deosebit de frumoasă.
Rep.: Care este relația dumnea-voastră cu primarii PDL din Colegiul 3? Ați avut trei primari, Gheorghe Tătaru de la Bordești, Nistor Bratosin de la Urechești și Nicolae Å¢andără de la Gura Caliței care au fost alături de dumneavoastră la lansarea candidaturii pentru Camera Deputaților.
N.S.: Oamenii au spus că ne sprijină. Acei trei primari PDL care au venit au anunțat că vor sprijini candidații USL. Nu s-au urcat pe scenă de nebuni. Patru ani de zile proiectele localităților din Colegiu, ale domnilor primari, indiferent de culoarea politică, sunt și proiectele noastre.
Rep.: Una dintre temele contracandidaților dumneavoastră este că USL se va rupe după alegeri. Ce se va întâmpla după 9 decembrie?
N.S.: Este cea mai mare prostie. Această propagandă este făcută pentru a putea să își țină electoratul aproape. Este foarte complicat. E foarte greu să ții oamenii alături de tine și trebuie să le spui ceva. PD cu 15% nu poate să spere la guvernare, dar le poate spune susținătorilor că sondajele spun că avem 20-25, vom avea un scor foarte bun, iar președintele face ceva. Adică ce face? Nu știu, rupe de acolo, ne băgăm noi pe undeva. Astea sunt pentru discuțiile cu activul de partid, pentru a putea să îi țină aproape. Noi suntem oameni responsabili. Am vorbit cu domnul senator Petru Filip. Suntem candidați USL, iar cei 19 primari ne-au susținut și trebuie să avem grijă de ei pentru următorii patru ani, indiferent de culoarea politică. Unii pot fi ajutați mai mult, iar alții mai puțin, pentru că și-au rezolvat deja problemele. De exemplu, la Dumitrești sunt 70 de kilometri de drum comunal, nici nu știi de unde să te apuci. Acesta este un Colegiu de munte, cu probleme. Doar la Mera, gândiți-vă câte poduri trebuie să facă primăria peste Milcov.
Rep.: Care sunt problemele ridicate de oamenii din Colegiul dumneavoastră în întâlnirile din campania electorală?
N.S.: Foarte mulți cetățeni cu care ne-am întâlnit au ridicat problema pensiilor, a ajutoarelor sociale. Este problema ajutoarelor de la Uniunea Europeană, care se dau pensionarilor, dar cei fără venit nu primesc. O lege discutată și trecută prin cele două camere, chiar cu un pic de ceartă și scandal este mai bună decât o lege dată de guvern prin ordonanță. Pentru că noi, când discutăm acolo, avem și contactul cu oamenii. De multe ori dau telefon acasă și întreb, ce se întîmplă dacă fac ăștia așa. Cel mai bun răspuns ți-l dă omul de afaceri, care cunoaște realitatea.
Rep.: Ce soluții aveți pentru dezvoltarea mediului de afaceri, a economiei, fără de care nu pot fi aplicate soluțiile sociale?
N.S.: Noi avem o viziune pe care nu am apucat să o punem în practică pentru că ne-am certat cu domnul Băsescu și ne-a blocat în toate inițiativele. Trebuie să ne facem o bancă comercială națională și la ora actuală nu avem decât CEC în postura aceasta. Doar că CEC nu este parte a unei instituții mai mari, cum de exemplu vine BRD, care are o bancă mare în spate. Când se hotărăște că vrea să dea credit de 100 de milioane, vine cu acreditivul de la banca din spate. Sau BCR, care are o bancă națională în spate în altă țară. CEC nu are, el se limitează la creditele lui. Dacă se duce în altă parte din piață nu îl finanțează nimeni, pentru că nu este parte dintr-un trust. După această criză vedem că doctrina veche a libe-ralilor care spune prin noi înșine rămâne în continuare valabilă, mai ales în momente de criză. Statele occidentale, orice stat, s-a văzut acum în această criză, devin egoiste. Când vine criza peste tine nu mai vrei să îl ajuți și pe vecinul tău. Atunci trebuie să facem în așa fel încât să ne ajutăm singuri. Ne trebuie o bancă pentru comerț exterior, să bugetăm și să adăugăm capital propriu la ce înseamnă Eximbank care să garanteze exporturile, creditele pentru export, cu dobânzi subvenționate și o bancă pentru IMM care poate fi CEC. Åži aceasta trebuie finanțată. Trebuie să spunem că băncile co-merciale au luat banii pe garanții înapoi, BNR a luat 13 miliarde pe care îi ține să se păzească de eventuale atacuri asupra valutei, iar garanția le-a dat-o înapoi băncilor, bani care nu au intrat în economie. În moment de criză, acești bani au plecat afară. De aceea spun că în moment de criză statul este egoist și trebuie să aplicăm doctrina prin noi înșine. Nu avem altă soluție decât să creăm o bancă națională, să o finanțăm. Banca asta trebuie lăsată să opereze ca o bancă comercială. Celor de la PD le-a fost frică de o procedură de infringement pentru acest subiect. Noi avem deja trecută această inițiativă în programul de guvernare a USL.
Rep.: De ce ar trebui să vă voteze oamenii din Colegiul 3 Dumitrești?
N.S.: Pentru că sunt de-al locului, pentru că am făcut treabă în acest Colegiu, pentru că am reușit după aproape patru ani de opoziție, cum a venit guvernul USL, să facem ceva în acest Colegiu. Nu mai spun ce s-a întâmplat în anii precedenți, vedeți ce s-a făcut la Slobozia Bradului, la Sihlea, la Bălești unde este un primar de toată isprava, avem un primar tânăr, Tîlvăr, la Dumbrăveni care a asfaltat de curând un drum comunal. Mai sunt primărița de la Tâmboiești, Daniela Mihalcea, primarul Vlad Petruș de la Poiana Cristei. Sunt primari care au făcut mai mult, alții mai puțin, dar nu au făcut fără sprijinul nostru în Colegiu. În plus, în București, ca deputat și președinte de organizație, dacă nu ești cunoscut, dacă nu ești la vârf în politică, să poți să te duci, nu reușești. Când te duci la miniștri și le spui că drumul tău este făcut praf se uită de sus la tine și până nu îi aduci să vadă, nu te cred de cele mai multe ori. Cea mai bună soluție este să aduci miniștri, prim miniștri, să vadă care sunt situațiile concrete. Nu îi aduci dacă nu ai influență, experiență nu mai încape vorba. Colaborarea noastră cu primarii este la modul următor, ne întâlnim la o săptămână sau două la partid, și fiecare vine și spune că este o oportunitate de a accesa un anumit program, iar ceilalți se apucă și fac proiecte și se duc pe acel program care se află în derulare. Fac schimb de experiență. În general încercăm să lucrăm cu ei la modul în care dacă a făcut unul o treabă bună, ceilalți trebuie să se ia după el și să facă la fel. Dacă a făcut unul o prostie, îi atenționăm să nu facă la fel. E mai ușor să dregi un lucru în fază incipientă, decât să te apuci și să ajuți un om după ce a făcut greșeli.
Rep.: Care este starea de spirit în interiorul PNL ? Sunt discuții din cauza alianței cu PSD, a faptului că nu aveți un candidat la Senat?
N.S.: PNL nu a pierdut postul de senator, îl câștigă la Bihor. S-a făcut o negociere, a cedat PSD un post la Bihor și l-a luat PSD la Vrancea. Sunt decizii politice care se iau fără sentimente. Avem doi deputați, Laurențiu Å¢igăeru Roșca și Nini Săpunaru. Am o relație foarte bună cu Petru Filip. Odată ce am pornit la drum, suntem o echipă și nu mai sunt nemulțumiri.
Rep.: Credeți că prezența la vot va fi redusă din cauza anchetelor făcute de DNA la votul de la referendum?
N.S.: Ar trebui să fie un imbold să vină mai mulți la vot. Cu cât suntem mai mulți, cu atât terminăm mai repede cu acest mod de a face politică în România pe care l-a promovat Traian Băsescu. Acest lucru îl spune cineva care a fost în interior. Traian Bă-sescu a ieșit președinte cu spriji-nul PNL și aproape că ne-a înghițit în doi ani de zile. Ca membru PNL din 1990, nu am crezut că îmi va fi rupt partidul cu prim ministru la guvernare. În 2007, aproape ne-a rupt partidul cu prim ministru la guvernare. Am pierdut atunci trei președinți de Consilii Județene care s-au dus la PD. După alegeri, în 2009, ne-au mai rupt o dată, aproape că am rămas fără senatori și deputați în Moldova, ne-au plecat 30-40 de parlamentari. Nu mai poți să faci coaliție cu un asemenea partid.
