Cu toate că legislația actuală prevede protecția copiilor împotriva oricărei forme de exploatare, precum și obligativitatea oricărui cetățean ce are cunoștință de un astfel de caz să îl sesizeze instituțiilor abilitate, acest lucru nu se prea întâmplă. Pe parcursul acestui an, din zece sesizări în acest sens, făcute de diverși cetățeni la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), doar două s-au confirmat. Iar pe parcursul întregului an 2011, tot două cazuri s-au dovedit a fi reale, potrivit celor declarate de reprezentanții DGASPC. Lipsa sesizărilor nu înseamnă, însă, că nu există, în Vrancea, copii exploatați prin tot felul de munci, ci doar că oamenii din tot mai multe comunități privesc munca celor mici ca pe o stare de normalitate și nu se sinchisesc să reclame. Despre gravitatea și amploarea ce o ia acest fenomen și nepăsarea adulților față de acesta au atenționat, ieri, copiii de la Centrul Educațio-nal de Zi Focșani, care au împărțit pliante trecătorilor din Focșani. Astfel a fost marcată Ziua Internațională de Combatere a Exploatării Copiilor prin muncă, eveniment ce are loc în fiecare an la inițiativa Organizației Națiunilor Unite.
Față de anii din urmă, numărul copiilor care stau cu mâna întinsă la mâna semenilor, pe străzile Focșaniului, a scăzut simțitor. Totuși, oricine poate vedea copii cerșind, mai ales în zilele de sărbătoare.
Cerșetoria nu este, însă, singura formă de exploatare a celor mici. Munca la câmp, scormonitul prin gunoaie după materiale reciclabile, cărăușia prin piețe, spălatul mașinilor ba chiar și folosirea fraților mai mari pentru a-i crește pe cei mici, etc., munci ce duc de cele mai multe ori la abandon școlar, la boli, subdezvoltare fizică, traume psihice și așa mai departe, au ajuns să fie considerate, în cele mai multe medii, drept activități… normale!
„În cele mai multe situații, atunci când vorbim de exploatarea copilului prin muncă avem tendința de a lua în calcul doar muncile grele, omițând că în această sferă intră, până la urmă, și delegarea de sarcini de către părinți, copiilor. Acestea, printre care, de exemplu, creșterea fraților mai mici presupun un efort neco-respunzător vârstei copilului și dezvoltării lui fizice. Este de datoria noastră, a DGASPC, ca instituție publică cu atribuții în domeniu, să depunem toate eforturile pentru conștientizarea opiniei publice în acest sens. Dar în egală măsură este obligația noastră, a tuturor, să prevenim și să luăm măsuri care să combată astfel de situații, ținând cont de faptul că, totuși, copilăria este o etapă a vieții în care adulții trebuie să se ocupe de educarea și dezvoltarea armonioasă a copiilor și să știm că exploatarea prin muncă a copilului, indiferent de forma ei, dăunează atât educației, cât și sănătății fizice sau mentale ale acestuia”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC, precizând că este extrem de important ca oamenii din toate colțurile județului care știu despre un copil care este exploatat prin muncă, să sesizeze cazul fie la DGASPC, la telefon 0237.983, fie la alte organe abilitate cum ar fi poliție, primărie, etc.
Protocol pentru combaterea cerșetoriei
DGASPC a încheiat un protocol de colaborare cu Poliția Locală Focșani, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Filiala de Cruce Roșie Vrancea, Serviciul Public Local de Asistență Socială Focșani, precum și cu Protoieriile 1 și 2, care are ca scop prevenirea și combaterea actelor de cerșetorie de pe raza județului Vrancea. „Urmare a protocolului încheiat, se desfășoară periodic acțiuni interdisciplinare atât de prevenire a practicării cerșetoriei cât și de identificare a persoanelor adulte care recrutează și constrâng minori la cerșit, precum și de sensibilizare a opiniei pu-blice cu privire la neîncurajarea cerșetoriei prin acordarea de ajutoare financiare și materiale. Trebuie să știm că nu ajutăm copilul dându-i bani, ci contribuim în acest fel la amplificarea fenomenului. În ce privește DGASPC, aceasta intervine cu măsuri active privind copilul prin instituirea unei măsuri de protecție, putând solicita instanței de judecată inclusiv decăderea din drepturile părintești a celor ce își folosesc copiii în scopul cerșetoriei, precum și prin consilierea părinților în ve-derea responsabilizării acestora cu privire la obligațiile pe care le au față de propriii copii”, a detaliat Daniela Nicolaș.
Protecția copilului împotriva exploatării…
…este clar reglementată de Legea 272/ 2004 care spune clar că niciun copil nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. „Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinți ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu, în scopul exploatării copilului sau a muncii acestuia”, spune legea.
Mai mult, în cazurile în care elevii absentează de la școală ca să presteze cine știe ce munci, reprezentanții unităților de învățământ sunt obligați să sesizeze imediat serviciile locale de asistență socială din cadrul primăriilor. Acestea, împreună cu Inspectoratul Åžcolar Județean și cu celelalte instituții publice competente sunt obligate să ia măsuri în vederea reintegrării școlare a copilului.
Legislația țării noastre permite angajarea minorilor începând cu vârsta de 15 ani, dar cu anumite condiții. Astfel, copiii nu pot fi supuși unor activități fizice grele sau unor presiuni psihice, iar numărul orelor de muncă este redus. Minorii de 15-16 ani pot fi angajați pentru cel mult 24 de ore pe săptămână, iar cei de 16 -18 ani pentru maximum 35 de ore. Anul trecut, au fost depistate, la nivel de țară, 224 de cazuri de exploatare a co-piilor prin muncă, majoritatea în agricultură.
Decădere din drepturi și închisoare până la 7 ani
Îndemnul ori înlesnirea practicării cerșetoriei de către un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicării cerșetoriei de către un copil se pedepsește, conform Legii 272/2004, cu închisoare de la 1 la 3 ani. Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerșetorie se pedepsește cu pușcăria de la 1 la 5 ani. Dacă faptele respective sunt săvârșite de un părinte sau de reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani, iar în unele cazuri de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Mai mult, „fapta părintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor financiar sau material, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, mai prevede legea.
Potrivit specialiștilor, foarte rar se ajunge la aplicarea acestor pedepse pentru că dovedirea respectivelor fapte este foarte greu de făcut. „În momentul în care contactăm părinții copilului găsit la cerșit în stradă, aceștia susțin că nu ei l-au trimis și că acesta cerșește din propria voință. Este extrem de dificil de dovedit că de fapt, banii obținuți de copil prin cerșit sunt folosiți de părinți. Cea mai sigură cale de a stopa cerșetoria este ca oamenii să nu mai dea bani copiilor care fac acest lucru. Atâta timp cât ei se întorc acasă cu bani, părinții îi vor trimite mereu și mereu, înapoi în stradă”, spun specialiștii.
E bine de știut că orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul însuși, pot sesiza autoritățile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de abuz, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență. De asemenea, angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, exploatare, neglijare sau rele tratamente au obli-gația de a sesiza de urgență DGASPC fie prin telefonul copilului 0237.983, fie la numerele de telefon 0237.233.271 sau 0237.230.789.
