Sute de kilograme de legume proaspete au invadat piețele din județ, recolta bogată din acestă vară așteptând amatorii de alimente proaspete și cu gust autentic românesc. În locurile în care piatra nu a bătut și ploaia liniștită a mângâiat suprafețele agricole, producția a fost una de invidiat. Vremea caldă alternând cu ploile a făcut ca pâmântul să rodească înzecit, așa că producătorii își freacă mâinile de bucurie la gândul câștigului. Åži totuși, după o vară întreagă de muncă, mulți dintre producători se tem că prețurile vor scădea și că munca nu le va fi răsplătită sau că gospodinele nu vor avea îndeajuns bani pentru a umple cu murături cămările, având în vedere că salariile sunt destul de mici și că sunt destui cei care și-au pierdut locurile de muncă.
Chiar la intrarea în piață, un producător care nu a vrut să-și dea numele, are înșirate pe tarabă mere, prune și struguri. Niciuna dintre aceste fructe delicioase nu costa mai mult de șase lei kilogramul și totuși cumpărătorii îl ocoleau. Bărbatul ne-a spus că locuiește în Focșani, pe strada Odobești, și că producția sa a fost destul de redusă din cauza grindinei. „Producția a fost cum a fost, dar grindina a distrus multe dintre fructe. Nu știm dacă vom reuși să ne scoatem cheltuielile. Mai este și criza asta, care este numai la noi, ăștia mai amărâți”, ne-a spus comerciantul din capătul pieței.
Prin fața tarabei pe care stau expuse prune de trei lei la kilogram, mere de patru lei și struguri cu șase lei, trec cumpărătorii, se uită, dar nu se opresc prea des.
Prețurile sunt aceleași cam în toată Piața Moldovei, de parcă comercianții s-au vorbit între ei. În bătaia soarelui, pepenii dolofani se maturizează și prind „zaharină”, așa cum spun producătorii, nectarine pătate de roșeață așteaptă să fie purtate acasă de cumpărători și caisele surâd gospodinelor și le îndeamnă să le unească cu zahăr, pentru o dulceață autentică. Pepenii au scăzut ca preț sub un leu, în timp ce nectarinele și peirsicile rămân la patru lei.
Cei mai mulți cumpărători se înghesuie la legume. Gospodinele roiesc dis de dimineață prin piață sau unele preferă mai pe seară, pentru a scăpa de căldură, și pentru a găsi comercianții care vor să scape de marfă și o lasă la un preț cât mai bun. „Dacă o să o țină tot așa, adică să nu le scadă prețul legumelor, cred că o să ieșim binișor după producția de vara asta. Cumpărători sunt mai ales la castraveți. Încercăm să facem față cum putem acestei perioade de criză. Sperăm să nu fim nevoiți să micșorăm prețurile”, ne-a spus Marin Gheorghe, venit tocmai de la Munteni, din județul Galați, pentru a vinde vrâncenilor legume proaspete. Pe mesele gospodarilor la mare căutare sunt păstăile, vinetele, roșiile și ardeii.
Cumpărători chiar și de la țară
Nu numai orășenii se aprovizionează de la piață din Focșani, ci și persoane din mediul rural, la care producția nu a fost la fel de bogată fie din cauza dăunătorilor, fie a vremii nefavorabile. „Am cumpărat cinci kilograme de păstăi pentru a le pune la congelat și zece kilograme de roșii pentru bulion. Am mai fost și săptămâna trecută. Nu vreau să mă las pentru toamnă că ori nu mai găsesc, ori se scumpesc și nu ne mai permitem. Åži acasă am pus roșii, dar s-au mănat toate. Nu am mai rămas nici cu vrejurile. Le-am smuls și le-am aruncat. Am muncit în zadar. Acum am venit și dau bani pe ele”, ne-a spus Costina Munteanu, de la Străoane.
Prin Piața Moldovei am întâlnit și stranieri, veniți din Italia, care încercau să-și aprovizioneze cămările din străinătate pentru iarnă. „Am luat niște vinete, le duc mamei la țară să facă zacuscă. Poate până plec, reușește să o facă și atunci când plecăm, luăm câteva borcane cu noi. Copiii sunt înnebuniți după ea. Prețurile sunt avantajoase și preferăm să punem murături în cămară din producția țăranilor, pentru că avem încredere că nu sunt pline de azotați”, ne-a spus Mariana, care lucrează în Italia de prin anul 2.000.
Cu profit sau nu pe anul acesta, comercianții nu se știe dacă vor avea cu ce se întreține în iarna ce va urma. Cum munca de jos nu este răsplătită la adevărata ei valoare, oamenii spun că nu știu dacă le vor mai rămâne bani și pentru lucrările agricole de anul viitor. Mulți spun că vor încerca să pună un ban deoparte pentru a se menține pe linia de plutire. Cei care câștigă din toată afacerea cu legumele rămân intermediarii, dar care nu vor recunoaște niciodată că se îmbogățesc pe spinarea țăranilor.
