Este cea mai frecventă dintre tumorile benigne la bărbat și se dezvoltă în interiorul prostatei. Apare de obicei după vârstă de 50 de ani, dar incidența maximă este după 60 de ani. În 10% din cazuri poate apărea și la bărbații tineri. Practic tulburările de micțiune care apar după 50 de ani, dacă nu se datorează unei vechi infecții urinare, sunt consecința unui adenom al prostatei. Primul simptom care apare este urinarea frecventă, mai ales în a doua jumătate a nopții, ceea ce deranjează și obosește bolnavul.
Prostata se dezvoltă în jurul canalului de evacuare a urinei, de aceea apare urinarea dificilă, cu eforturi, bolnavul trebuie să aștepte până la apariția primului jet de urină, forța de proiecție a jetului scăzând. La apariția acestor simptome este necesară prezentarea la medicul urolog, iar laboratorul va evidenția analiza specifică pentru prostată, numită PSA, care are valorile normale sub 4 mg/ml.
Creșterea PSA peste această valoare sugerează o hipertrofie de prostată, iar valorile mai mari reprezintă un indiciu pentru natura malignă a bolii. Adenomul este uneori bine tolerat ani de zile, alteori apar complicații (urină în sânge, retenția completă de urină cu absența totală a urinii, hidronefroză, infecția rinichilor până la insuficiență renală). Tratamentul adenomului constă în rezecția acestuia, fie pe cale transuretrală (fără incizie), fie transvezicală.
Inflamația și creșterea în volum a prostatei poate fi acută sau cronică, iar microbii cauzali pot fi: gonococul, streptococul, stafilococul, colibacilul. Simptomele sunt dureri mari perianale, eja-culări precoce sau tardive, cantitatea diminuată a lichidului seminal, bolnavii urinează mai des, mai ales noaptea, presiunea jetului de urină fiind redusă.
