Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea au declanșat, miercuri, un protest spontan de două ore, în contextul intrării în vigoare a ordonanței de urgență care prevede eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare, un element considerat ‘o componentă de bază’ a salariului și au ales să publice fluturașii cu ‘salariile nesimțite’ pe geamul instituției.
Nemulțumirile angajaților, care au ieșit pentru a doua zi consecutiv la protest, sunt determinate în special de faptul că veniturile ar putea să scadă în luna august cu circa 30%. ‘Nemulțumirea evidentă este tăierea acestui spor, care reprezintă o componentă de bază a salariului nostru. La acest moment, o funcție de execuție cu studii superioare, cu gradație maximă și grad profesional maxim, ia un salariu de 6.200 lei net, incluzând acest spor de 15%. Directorul de la SGA Vrancea are salariu net de 8.000 lei, mai mic decât un profesor de gimnaziu. Și acestea sunt exemple de salarii maximale, ale unor colegi cu peste 20 de ani vechime. Un muncitor fără studii superioare are în jur de 4.000 de lei salariu. Dincolo de sporul pentru condiții vătămătoare, există și un alt spor de 15% pentru ‘complexitatea muncii’, care riscă să fie eliminat și el, dacă se aprobă Ordonanța Trenuleț, generând o scădere salarială totală de până la 30%. Vă spun sincer că nu cred că un inginer cu peste 20 de ani vechime va mai munci în condițiile unui salariu de 4.000 de lei pe lună. Asta e perspectiva lunii august, dacă se pune în practică măsura anunțată de Guvern și tăierea tuturor celorlalte sporuri și indemnizații’, a declarat, pentru AGERPRES, juristul Adina Bratosin, lider de grupă sindicală în cadrul SGA Vrancea.
Ea a vorbit despre o presiune continuă asupra personalului administrativ și a echipelor de teren, activitatea operațională presupunând o monitorizare zilnică, începând cu ora 5:00 dimineața. ‘Avem un singur jurist, un singur coleg la achiziții, un singur coleg pentru transport. În zona economică sunt doi – trei angajați care se ocupă de execuția bugetară și relațiile cu clienții. Restul personalului este tehnic. Activitatea operațională presupune o monitorizare continuă: dispeceratul funcționează 24 de ore din 24, iar muncitorii hidrometri din teritoriu transmit citirile cotelor zilnic, de la ora 5 dimineața, inclusiv în weekend. Nu există zi liberă. În cazul concediilor, sarcinile trebuie redistribuite, cu programare în avans. Este foarte greu să găsești personal, mai ales că e nevoie de o anumită calificare. Un muncitor debutant ar avea un salariu de 2.000 de lei pentru o muncă ce presupune activitate zilnică, de luni până duminică. În condițiile reducerii salariilor, nu cred că mai poate fi menținut personal calificat în sistem’, a explicat Adina Bratosin.
Potrivit liderului de sindicat, impactul măsurilor bugetare este agravat de o schemă de personal insuficientă, în condițiile în care, doar în ultimele zile, trei angajați ai SGA Vrancea au plecat în sectorul privat. Numărul salariaților din instituție a scăzut de la 160 la aproximativ 130 în ultimii cinci ani, majoritatea muncind în teren sau ca dispeceri, în ture de 24 de ore. Sindicaliștii din sistemul de gospodărire a apelor din întreaga țară au adresat o scrisoare deschisă ministrului Mediului, în care solicită un dialog urgent pentru reanalizarea măsurilor fiscale. ‘Înțelegem necesitatea unui efort colectiv, dar trebuie analizat unde și cum se aplică aceste reduceri. Afectarea unei componente esențiale a salariului nu este o soluție sustenabilă’, a adăugat Bratosin.
În Vrancea, protestele au continuat, miercuri, și la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vrancea, pentru a treia zi consecutiv, numărul celor care au ieșit la proteste fiind aproape dublu față de zilele anterioare.
Redactor: Dana Lepădatu
N.R. Sindicaliștii de la AJFP au transmis următoarea
„Scrisoare deschisă către Prim-ministrul României:
„Administrația publică nu se demolează, se respectă!”
Prin măsurile pe care Guvernul le-a adoptat sau urmează să le adopte, s-a reconfirmat faptul că lucrătorii din administrația publică sunt „vinovatul de serviciu” pentru toate problemele țării. Se continuă o practică toxică începută în 2009, când sintagma „statul gras” a fost introdusă pentru a manipula opinia publică și a distrage atenția de la risipa adevărată.
Reamintim că adevărații vinovați pentru dezechilibrele bugetare nu sunt lucrătorii din administrația publică, ci deciziile politice hazardate și politizarea excesivă a structurilor guvernamentale. Politicul strivește tot mai des funcția publică, iar guvernanții aleg să transfere responsabilitatea propriilor eșecuri asupra funcționarilor care asigură funcționarea statului. În loc să își asume lipsa de viziune, decidenții lovesc în cei mai expuși, exact acei profesioniști neînregimentați politic, care dau coerență și stabilitate instituțiilor publice.
Asistăm la un proces periculos, în care, asemenea sindromului „broaștei fierte”, alterarea funcției publice se face lent, dar sigur, prin măsuri aparent minore, care, adunate, conduc la vulnerabilizarea instituțiilor publice. Aceasta nu este doar o eroare de guvernare, ci o amenințare directă la adresa echilibrului democratic. Funcția publică, asemenea justiției, trebuie să rămână independentă și respectată. Politizarea administrației și marginalizarea specialiștilor subminează în mod grav încrederea cetățenilor în stat.
Profesioniștii din instituțiile publice trebuie sprijiniți, nu sacrificați în numele unei false eficiențe. Funcționarul onest este coloana vertebrală a unui stat modern. Înțelegem necesitatea unui echilibru bugetar și a unei gestionări responsabile a resurselor publice. Totuși, opinăm că aceste măsuri, aplicate fără o analiză detaliată și fără consultarea reală a partenerilor sociali, riscă să afecteze grav funcționarea instituțiilor statului și să diminueze calitatea serviciilor publice esențiale.
În campania electorală, ați promis o guvernare onestă, bazată pe dialog și respect reciproc. Aplicarea acestor măsuri fără o consultare reală a sindicatelor și a celor afectați contravine acestor principii și contribuie la erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Vă solicităm, așadar, suspendarea implementării acestor măsuri până la realizarea unei analize detaliate a impactului lor și inițierea unui dialog autentic cu reprezentanții angajaților din sectorul public. Fără acest gest minim de onestitate instituțională, orice apel la solidaritate bugetară rămâne doar o lozincă lipsită de conținut. Reformele trebuie realizate într-un mod transparent, echitabil și onest, având în vedere atât necesitățile bugetare, cât și drepturile și demnitatea celor care lucrează în serviciul public.
Cu stimă,
Noi, angajații din administrația publică
N.R. Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că anul viitor pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, precizează AGERPRES. ‘În ceea ce privește aspectele care țin de limitarea cheltuielilor și de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară – și anume ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024 de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare, această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor’, a spus Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Premierul a mai că până la sfârșitul lunii iulie Guvernul va veni cu completări privind pachetul de măsuri referitoare la reducerea deficitului bugetar care vizează pensiile speciale, reforma instituțiilor autofinanțate și a companiilor de stat. ‘În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă; avem ministere care și-au aplicat sporuri de câte 50-45% și, practic, prin două operațiuni și-au dublat salariile – dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiecte pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și nu ar fi fost întârzieri și dacă absorbția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație’, a spus Ilie Bolojan.
Sursa foto sus: Facebook/ Sindicatul Mureșul din Apele Române – SMAR
