Cercetătorii din Australia au descoperit o legătură esențială între sistemul de curățare a reziduurilor din creier și cea mai timpurie deteriorare neuronală cauzată de boala Alzheimer, informează Xinhua.
Această cercetare deschide noi perspective pentru diagnostice timpurii și terapii care îmbunătățesc autocurățarea creierului înainte de apariția unor daune ireversibile, potrivit unui comunicat de presă publicat miercuri de Universitatea Queensland (UQ) din orașul australian Brisbane.
Noul studiu arată că primii neuronii care sunt afectați de maladia Alzheimer controlează fluxul de fluide care elimină deșeurile din creier; atunci când acești neuroni devin fragili, reziduurile cerebrale se acumulează, declanșând probabil boala, se arată în comunicat.
Studiul, realizat pe o perioadă de cinci ani, la care au participat 25 de oameni cu vârste cuprinse între 60 și 90 de ani, inclusiv 10 persoane cu insuficiență cognitivă ușoară, precum și modelele studiate pe animale au dezvăluit că medicamentele existente pe piață împotriva Alzheimer au restabilit parțial fluxul de eliminare a reziduurilor din creier, sugerând astfel că o intervenție timpurie ar putea încetini evoluția bolii.
Descoperirea, descrisă în revista Nature Communications, arată că acești neuroni esențiali elimină toxinele în timp ce oamenii sunt treji, contestând ideea că acest proces se desfășoară în principal în timpul somnului, a declarat autoarea principală a studiului, Elizabeth Coulson, profesoară la Facultatea de Științe Biomedicale din cadrul UQ și cercetătoare la Institutul Queensland Brain.
Aceste constatări se bazează pe cercetările întreprinse timp de 20 de ani de Elizabeth Coulson, inclusiv pe legătura dintre apneea de somn și leziunile asemănătoare celor provocate de Alzheimer, precum și pe identificarea proteinei p75NTR ca un declanșator al morții neuronale.
Elizabeth Coulson și echipa ei lucrează în prezent la dezvoltarea unui medicament care să vizeze receptorul p75 ce provoacă moartea celulară pentru a preveni astfel pierderea neuronilor, mai degrabă decât pentru a trata doar simptomele demenței.
„Dacă acest lucru va funcționa, ar fi o descoperire majoră și ar putea îmbunătăți mii de vieți”, a declarat ea. Între timp, un colaborator al său, Xia Ying, de la Facultatea de Științe Biomedicale din cadrul UQ, evaluează eficacitatea medicamentelor existente atunci când acestea sunt administrate mai devreme în cronologia bolii.
