Noi nume pe lista persoanelor date în urmărire generală, inclusiv a unui focșănean în vârstă de 47 de ani. Pe numele său Daniel Emil Von Hillebrandt, focșăneanul se sustrage unui mandat de arestare preventivă, emis pentru o serie de infracțiuni economice.
„Numitul VON-HILLEBRANDT DANIEL-EMIL, în vârstă de 47 de ani, din municipiul Focșani, jud. Vrancea, se sustrage executării arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile în baza mandatului de arestare preventivă emis de Tribunalul Vrancea la data de 08.05.2025, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, șantaj, fals în înscrisuri în formă continuată și abuz de încredere prin fraudarea creditorilor”, transmite Poliția Română.
Von Hillebrandt este judecat la tribunal alături de un alt bărbat, dar și două societăți, pentru o serie de infracțiuni, părți vătămate fiind două societăți. Trimis în judecată în 2023, acesta era acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată (trei acte materiale), șantaj, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (două acte materiale) și abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, încercând restituirea cauzei la procuror pentru refacerea rechizitoriului.
Judecătorul de cameră preliminară a respins excepțiile invocate, astfel că, luna trecută, a început judecarea cauzei. La scurt timp, săptămâna trecută, tribunalul a admis „propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea pentru arestare preventivă și în consecință:
Dispune arestarea preventivă a inculpatului Von Hillebrandt Daniel Emil, pentru o perioadă de 30 de zile de la data punerii în executare efectivă a mandatului de arestare. (…) dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Von Hillebrandt Daniel Emil.
Cu drept de contestație în 48 de ore de la comunicare”.
Deși a fost arestat în lipsă, focșăneanul cu nume german a aflat vestea emiterii mandatului, așa că a contestat încheierea tribunalului. Ar mai fi de menționat că, în urmă cu un an, focșăneanul se arăta nemulțumit de completul care îl judeca, așa că a făcut o cerere de strămutare, care ulterior a fost respinsă la Curtea de Apel Galați.
La acel moment, Von Hillebrandt făcea referire la un alt dosar, în care susținea că „există probe din care rezultă că doamna judecător (…) din cadrul Tribunalului este soţia poliţistului (…) care a lucrat din cadrul IPJ Vrancea şi care este văr cu (…) care provine tot pe raza judeţului”.
Citatul provine de pe rejust.ro, acolo unde se mai preciza că, în cererea de strămutare, inculpatul solicitase „audierea numitului (…) pentru a fi întrebat dacă este rudă (văr) cu soţul doamnei judecător (…) din cadrul Tribunalului Vrancea”.
„(…) petentul a arătat faptul că părţile civile din dosar (…) sunt administrate în fapt de către (…), vărul doamnei judecător (…) din cadrul Tribunalului Vrancea. Petentul a mai precizat faptul că, deşi, doamna judecător (…) nu face parte din completul de judecată care soluţionează cauza, faptul că este colegă cu judecătorul cauzei este un motiv suficient de puternic pentru a afecta imparţialitatea întregii secţii penale a Tribunalului Vrancea.
În vederea soluţionării prezentei cauze, (…) Tribunalul Vrancea a comunicat «nota de informare» asupra cauzei ce formează obiectul dosarului (…) a cărei strămutare se solicită. În nota de informare s-au precizat următoarele:
La data de 27.04.2023 a fost sesizat Tribunalul Vrancea cu Rechizitoriul (…) Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea prin care au fost trimiși în judecată inculpații (…). (…) În privința susținerilor inculpatului (…) din cererea de strămutare s-a considerat că nu au suport real; d-na judecător (…) a declarat că nu cunoaște persoanele fizice (…), nu există relație de rudenie cu acestea și nici persoanele juridice (…) menționate în cererea de strămutare.
(…) Referitor la motivele invocate de petent, Curtea observă că acestea se rezumă la a susţine că doamna judecător (…) l-ar putea influenţa pe judecătorul cauzei în vederea pronunţării unei soluţii favorabile pentru părţile civile, fără a indica existenţa unor elemente obiective care să conducă automat la îndoieli cu privire la imparţialitatea întregii instanţe.
În aceste condiţii, Curtea nu identifică o suspiciune rezonabilă care să afecteze imparţialitatea judecătorilor instanţei, astfel că nu se justifică strămutarea cauzei din perspectiva dispoziţiilor legale menţionate”, se mai arăta în document.
