Ediția: Luni 22 iulie 2024. Nr. 6675
Ediția: Luni 22 iulie 2024. Nr. 6675

Evaluare Națională, Vrancea. Doar 99 de medii între 9,97 și 9,50; peste 800 de medii între 1,35 și 4,97

          Nicio medie de 10 anul acesta la Evaluarea Națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a din Vrancea. Este posibil însă ca aceste rezultate să fie totuși obținute după contestații, care pot fi depuse și astăzi de candidații nemulțumiți. „Procentul mediilor generale mai mari decât 5 (cinci) este de 66,60%. La proba de limba și literatura română, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 (cinci) este de 71,3%. 7 candidați au fost notați cu 10 (zece). La proba de matematică, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 (cinci) este de 60,50%. 12 candidați au obținut nota 10 (zece)”, se arată într-un comunicat transmis aseară de ISJ Vrancea.

          Conform ierarhiei pe județ, cea mai mare medie – 9,97 a fost obținută de doi absolvenți, unul de la Colegiul Unirea, celălalt de la Școala Ștefan cel Mare din Focșani. Doar 99 de candidați au obținut medii între 9,50 și 9,97, marea majoritate provenind de la unități de învățământ din Focșani. Sunt însă și elevi din Adjud (5), Cotești (2), Budești (2), Urechești, Dumbrăveni, Păulești, Nereju Mic, Panciu, Vânători, Gura Caliței, Vidra – câte unul. Pe de altă parte, dintre cei 2620 de elevi care au participat la ambele probe, peste 870 au obținut medii între 1,35 și 4,97.

          Conform datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean, la Limba și literatura română au fost prezenți 2637 de candidați dintre cei 2730 de absolvenți ai clasei a VIII-a din județul Vrancea, reprezentând 96,59%. La Matematică, au fost prezenți 2621 de candidați dintre cei 2730 de absolvenți ai clasei a VIII-a din județul Vrancea, reprezentând 96%.

          La nivel național, așa cum era de așteptat, ministra Educației, Ligia Deca, a văzut partea plină a paharului, precizând, conform AGERPRES, că „”la limba română, 77,6% dintre candidaţii prezenţi au obţinut note peste 5, faţă de 73,98% la simulare, procentul este aşadar în creştere. La matematică, 68,7% dintre candidaţii prezenţi au obţinut note peste 5, faţă de 42,37% la simulare. Avem, aşadar, tot creştere, de peste 26%. În ceea ce priveşte notele de 10 la limba română, 407 candidaţi au obţinut nota 10, la matematică 1.060 de candidaţi au obţinut nota 10, iar candidaţi care au obţinut nota 10 atât la limba română, cât şi la matematică avem 65 la nivelul întregii ţări. Între copiii care au obţinut medii între 5 şi 10, cel mai mare procent se situează în intervalul de medii 7,80 şi 8,99, puţin peste 33% dintre copii s-au situat în acest interval de medii”.

          Conform unei analize a site-ului edupedu.ro însă, 74% medii peste 5 reprezintă „cel mai mic procent din ultimii 4 ani. Față de anul trecut, scăderea este de aproape 2 puncte”.

          Potrivit edupedu.ro, „anul acesta mai mulți elevi nu au reușit să ia nota 5 la Matematică, la Evaluarea Națională 2024 față de anul trecut: în total 31,30% dintre elevi au luat note sub 5, potrivit datelor Ministerului Educației. În mediul rural, 48% nu au reușit să ia nota 5 la această probă, cu 8% mai mulți elevi față de anul trecut. Procentul este similar cu cel din 2021. Și diferența dintre notele de la rural și urban se adâncește de la un an la altul (…) În conferința de presă în care a prezentat rezultatele Evaluării Naționale 2024, Ligia Deca, a comparat notele cu cele de la simulare nu cu cele de anul trecut și a spus că rezultatele la Evaluarea Națională „nu sunt comparabile de la un an la altul”.

          La Evaluarea Națională 2024 au fost 31,30% note sub 5 la matematică, o creștere de peste 6% a notelor mai mici de 5 la nivel național, față de anul trecut. În 2023, 24,60% dintre elevii care au dat Evaluarea Națională au note între 1 și 4.99 la proba de matematică.

          În mediul rural a crescut numărul elevilor care nu au luat 5 la matematică, cu aproape 8%, față de anul trecut, ajungând la 48%. Procentul este similar cu cel din 2021. În 2024, 40% dintre elevii din mediul rural au luat sub 5 în 2023, iar în 2024, rezultatele Ministerului Educației înainte de contestații arată că 48% dintre elevi nu au reușit să obțină nota 5.

          Se remarcă și o diferență mai mare față de anul trecut dintre elevii de la rural și urban care au luat sub 5 la matematică. Aproape 15% dintre elevii din urban au luat sub 5 în 2023 față de 20,7% anul acesta. În mediul rural la Evaluarea Națională 2023, 40% dintre elevii din mediul rural nu reușiseră să ia note sub 5, față de 48% în 2024. (…)

          Peste 74% dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională în 2024 au luat medii peste 5, a anunțat Ministerul Educației miercuri, într-un comunicat de presă. Rezultatele sunt cele inițiale, înainte de contestații. Este cel mai mic procent din ultimii 4 ani. Față de anul trecut, scăderea este de aproape 2 puncte. Statisticile oficiale arată că au fost 152.903 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți, din totalul absolvenților înscriși 160.467, cu o prezență de 95,3%.”.

          Puțin peste 6% din lucrările de la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a 2024 au fost recorectate de alți doi profesori evaluatori, după ce au fost notate inițial cu minim un punct mai puțin, a anunțat ministrul Educației, Ligia Deca. Numărul recorectărilor este cu 11,39% mai mic decât cel de la simularea din martie, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației. „Avem 6,39% lucrări recorectate pentru diferențe mai mari de un punct pentru cei 2 corectori”, spune Ligia Deca. Recorectarea a fost necesară, mai ales, pentru proba la limba și literatura română, conform datelor de la Ministerul Educației: la matematică s-a înregistrat un procent de recorectare de doar 0,1%, în comparație cu 0,25% la simulare.

          Elevii care depun/transmit contestațiile completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori. Rezultatele finale vor fi afișate marți, 9 iulie. După afişarea rezultatelor finale încep etapele admiterii la liceu.

          Ministra Educației a precizat că anul acesta, pentru prima dată, la Evaluarea naţională lucrările au fost corectate în întregime folosindu-se platforma de evaluare digitalizată. „După ce se va încheia şi examenul de bacalaureat vom colecta feedback atât în ceea ce priveşte desfăşurarea examenelor, cât şi în ceea ce priveşte procesul de evaluare digitalizată pentru a continua îmbunătăţirea atât a platformei, cât şi metodologiilor pentru organizarea şi desfăşurarea acestor examene naţionale (…)”, a spus Deca. Ea a fost întrebată dacă are în vedere extinderea corectării digitalizate a lucrărilor elevilor de la evaluările de la clasele a doua, a patra şi a şasea. „Planul este să avem evaluare standardizată şi ea să poată fi aplicată anual. Noua lege a învăţământului preuniversitar prevede această măsură. Avem un apel deschis în PNRR pentru o platformă digitală care să permită acest lucru. (…) Răspunsul este da. Dorinţa noastră este ca toate evaluările cu caracter naţional şi care trebuie să rezulte şi în planul de intervenţie personalizată să se administreze digital. De aceea pentru noi acesta a fost un an foarte important să putem vedea că poate funcţiona o astfel de evaluare la scară largă şi într-adevăr următorul pas este ca să avem aceste evaluări în anii anteriori examenului de evaluare naţională la finalul clasei a opta, pentru a nu mai ajunge în situaţia în care să existe discrepanţe mari între rezultatul la Evaluarea Naţională şi mediile din gimnaziu”, a spus miercuri ministrul Educaţiei într-o conferinţă de presă.

          Deca a fost întrebată, de asemenea, dacă în programa de la limba română, la Bacalaureat şi la Evaluarea Naţională, pot fi introduşi autori din ultimii 40 de ani, cum ar fi Mircea Cărtărescu. „După cum ştiţi, reforma curriculară în gimnaziu a avut loc. Există o programă de evaluare care preia din programa existentă pentru gimnaziu acele componente considerate a fi relevante pentru evaluare. Am înţeles apelul atât al elevilor, cât şi al societăţii să avem şi texte mai recente. Da, vom lua în discuţie să vedem în ce măsură aceste programe de evaluare pot să fie mai aproape de experienţa cotidiană a elevilor. Din ce am înţeles, în zona textelor contemporane ele sunt mai degrabă la subiectele la alegere sau la subiectele iniţiale, mai puţin în zona de analiză, dar putem lua în calcul şi extinderea autorilor”, a afirmat ministrul Educaţiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?