Patru persoane din Adjud – trei bărbați și o femeie, fără o meserie recunoscută și fără prea multe venituri declarate, au fost găsite vinovate pentru camătă și șantaj. Că cele patru persoane – care sunt și rude între ele, nu aveau venituri fiscalizate, reiese din chiar motivarea sentinței de condamnare, așa cum apare pe rejust.ro, unde se arată că „niciunul din cei patru inculpaţi nu au şi nu au avut vreodată loc de muncă iar din aspectele comunicate de Agenţia Judeţeană de Administrare Fiscală a reieşit că în ultimii 5 ani aceştia nu au înregistrat venituri din surse legale. Cu toate acestea, trei dintre inculpați se ocupau ocazional de vânzarea/ schimbul de cabaline şi vânzarea de porcine în târgurile din apropierea localităţii de domiciliu. În această calitate au cunoscut unele persoane cărora le-au vândut animale pe datorie, bani pentru care au perceput dobândă”.
Iar acesta a fost începutul, se detaliază în aceeași sursă, menționându-se că, odată cu trecerea timpului, „influenţa acestora a crescut, la fel şi sumele de bani încasate în mod ilegal şi tot mai multe persoane (…), au luat sume de bani cu împrumut de la cei patru inculpaţi pentru care le-a fost percepută dobândă lunară”. Iar din rechizitoriul întocmit de procurori a rezultat că sumele de bani împrumutate variau de la câteva sute de lei până la câteva zeci de mii de lei, numai în perioada martie 2019 – octombrie 2021 rezultând că zeci de persoane au luat sume de bani cu împrumut de la inculpaţi – cele mai multe de la unul dintre aceștia. Mai departe, când persoana care se împrumutase nu mai putea plăti datoria ori dobânda, un alt membru al familiei intervenea, îl împrumuta cu bani şi practic prelua datoria stabilind o nouă dobândă.
Totodată, s-a stabilit că inculpații intenţionat lăsau să curgă perioada de restituire a împrumutului pentru ca apoi să stabilească noi dobânzi la împrumutul iniţial, la care adăugau şi prima dobândă. În plus, arată procurorii, cei patru obișnuiau să abordeze victimele împreună pentru a le determina să restituie banii, inculpații având și explicații pentru presiunile pe care le exercitau de la un punct încolo, anume că „banii cu care i-au împrumutat nu sunt de fapt ai lor şi că sunt împrumutaţi de la alte persoane de etnie rromă care pun presiuni şi asupra lor pentru restituirea acestora”. Mai mult, nu de puține ori se ajungea la amenințarea cu acte de violență, ba chiar și cu moartea, situații cu care s-au confruntat mai multe dintre persoanele care au împrumutat bani de la inculpați.
De altfel, la dosar au existat chiar și exemple ale șantajului, respectiv amenințări de genul „va face războaie”, „îţi dau 20 de pumni în cap, în gură”, că „le va bate cap în cap”, „iau toporul şi vă tai gâturile, vă dau foc”, „te bat, îţi rup ficatul în tine”, „te iau din casă, te leg şi te bat până te ia dracu”. Cei patru inculpați au fost reținuți în timpul anchetei, iar în octombrie 2021 au fost arestați preventiv. Ulterior, au fost plasați în arest la domiciliu, apoi sub control judiciar, iar prin ordonanțe, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor sume de bani care fuseseră ridicate în cadrul unor percheziții efectuate la inculpați. „Necunoscuți” în ceea ce privește dosarele penale și condamnările anterioare în țară, doar unul dintre inculpați are condamnări pentru fraudă şi înşelăciune, dar pe teritoriul Italiei.
Așa se face că, în hotărârea de condamnare, instanţa a avut în vedere inclusiv aceste aspecte: „Va condamna inculpații la o pedeapsă cu închisoarea, în cuantum suficient (…) pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei, având în vedere şi gravitatea rezultatului faptelor săvârşite de fiecare dintre inculpaţi. În privinţa inculpatului (…) instanţa va stabili o pedeapsă mai mare, în regim de detenţie, deoarece activitatea infracţională a acestuia a fost mult mai vastă în raport cu ceilalţi trei inculpaţi iar din actele dosarului rezultă rolul hotărâtor al inculpatului (…) în privinţa iniţierii şi a continuării săvârşirii infracţiunilor de camătă şi şantaj.
Instanța are în vedere şi faptul că, în lipsa unei reacții ferme a autorităților, s-ar ajunge la o încurajare tacită la săvârșirea altor fapte similare, cu consecința scăderii încrederii populației în capacitatea de protecție a statului, ceea ce inevitabil ar tulbura starea de normalitate dintr-un stat de drept. Este bine cunoscut că, în ultimii ani, fenomenul cămătăriei a luat amploare, odată cu acesta crescând și numărul infacțiunilor conexe săvârșite pentru intimidarea și recuperarea sumelor împrumutate și a dobânzilor solicitate”, se mai arată în motivare. Ar mai fi de menționat că fiecare dintre inculpați a fost acuzat și găsit vinovat pentru camătă – împrumutarea de bani fără autorizare, cu dobândă chiar de 100%, și şantaj în formă continuată.
Cea mai mare pedeapsă a primit-o cel considerat „capul” operațiunilor derulate, respectiv „3 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenţie”. Ceilalți doi inculpați și co-inculpata din dosar au primit fiecare câte 2 ani și 4 luni închisoare cu suspendare, cu obligația ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze „o muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria Mun. Adjud, judeţul Vrancea sau la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Mun. Adjud, jud. Vrancea, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”. Totodată, inculpaților li s-au interzis mai multe drepturi, inclusiv acela „de a comunica cu victimele (…) sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia la mai puțin de 50 de metri de acestea, de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victimele desfăşoară activităţi sociale”.
„(…) admite în parte acţiunea civilă şi obligă inculpaţii (…) şi (…) la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de daune materiale către persoana vătămată constituită parte civilă (…). (…) menţine măsura asigurătorie (…) din data de 08.08.2022, prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 1.873 lei, ridicată de la inculpatul (…), (…) asupra sumei de 2.830 lei, ridicată de la inculpatul (…), pentru garantarea plăţii cheltuielilor judiciare şi a reparării pagubei produse prin infracţiuni. (…) dispune confiscarea de la inculpatul (…) a sumei de 105.260 lei, care reprezintă banii daţi cu împrumut şi reprezintă bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. (…) obligă inculpații (…) la plata către stat a sumei de 3.000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”.
