Ediția: Joi 25 aprilie 2024 Nr. 6612
Ediția: Joi 25 aprilie 2024 Nr. 6612

Angajat al Ambulanței Vrancea, sancționat după postări pe rețelele de socializare referitoare la starea mașinilor din dotarea instituției

Proces între Serviciul de Ambulanță Județean Vrancea și un angajat, deschis de acesta din urmă, după ce anul trecut acesta a fost sancționat, în urma unor postări de pe rețelele de socializare. Totul, după ce fusese criticată starea ambulanțelor pe care lucrează angajații SAJ Vrancea. Sancțiunea dispusă de SAJ Vrancea a constat în avertisment, explicația instituției în fața instanței fiind aceea că „decizia de sancţionare a fost dată pentru un grup de persoane, pentru a se înţelege că în instituţie trebuie reclădită o ordine imperios necesară”. Citatul provine de pe rejust.ro, acolo unde a fost publicată motivarea soluției pronunțate, respectiv admiterea în parte a acțiunii. Astfel, angajatul solicita anularea sancțiunii, precum și obligarea instituției la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, plus cheltuieli de judecată.

Din ce se explica în acțiune, totul ar fi plecat de la o filmare postată pe Facebook, apoi preluată pe un grup WhatsApp, filmare însoțită de diferite comentarii. Însă, din ce a relatat reclamantul, personal doar postase pe WhatsApp opinii proprii, într-un grup unde au acces angajaţii SAJ. Referitor la sancțiune, apărarea instituției a fost aceea că este una „foarte blândă aplicată unei persoane care cu intenţie şi fără a avea dovezi denigrează unitatea angajatoare” și că, „dacă reclamantul aprecia că sunt probleme tehnice cu privire la ambulanţe, acesta avea posibilitatea de a anunţa compartimentele care se ocupă cu remedierea acestor probleme şi nu să facă mai multe comentarii nefondate la adresa angajatorului”.

O altă explicație a instituției a fost aceea că „de aproximativ doi ani şi jumătate (…) au loc tot felul de evenimente nepotrivite în care angajaţii se acuză şi se denigrează reciproc”, în condițiile reclamantul arăta că i se încalcă dreptul la opinie, iar grupul de WhatsApp nu poate fi considerat unul public. „Tribunalul identifică două motive ce justifică anularea sancționării reclamantului, și anume: reclamantul nu a săvârșit fapta de a posta pe rețeaua Facebook vreun mesaj verbal considerat a încălca norme din Regulamentul intern; prin fapta de a posta mesaje scrise în cadrul unui grup de discuții organizat cu ajutorul aplicației WhatsApp nu s-au încălcat normele din Regulamentul intern indicate de către pârât, ceea ce înseamnă că fapta nu constituie abatere disciplinară. (…) din conținutul termenilor utilizați în redactarea art. 1 din cuprinsul dispoziției de sancționare (…) rezultă că reclamantului i s-a imputat inclusiv săvârșirea unei fapte de a posta pe rețeaua Facebook „comentarii neavenite, fără sens, nefondate și nesusținute de nicio probă la adresa persoanei juridice SAJ Vrancea”.

În acest sens, referirile la săvârșirea faptei „pe Facebook” sunt inserate (…), fără a se face vreo diferențiere între cei doi angajați sancționați prin art. 1, ceea ce înseamnă că s-a imputat și reclamantului o astfel de faptă. Pârâtul nu a dovedit săvârșirea de către reclamant a unei asemenea fapte, iar (…) consilierul juridic al pârâtului a confirmat că acesta nu a postat pe rețeaua Facebook vreun mesaj pentru care să se fi atras răspunderea disciplinară prin dispoziția contestată. (…) aplicația WhatsApp permite un proces de comunicare a unor mesaje scrise sau audio-video între mai mulți utilizatori de telefoane mobile, persoane care decid să constituie, să adere ori să accepte includerea în grup pe baza unor legături particulare. Numai persoanele participante la acest grup pot vedea mesajele de orice natură postate, nefiind vorba despre o „rețea socială” accesibilă publicului. (…)

Susținerile concordante ale părților relevă că mare parte dintre angajații cu funcții de execuție din cadrul SAJ Vrancea, posesori de telefoane mobile, au decis să constituie un astfel de grup de discuții, respectiv să accepte includerea într-un astfel de grup facilitator al transmiterii de mesaje (…). În cadrul discuțiilor și mesajelor transmise între persoanele participante la acest grup de discuții reclamantul a postat următoarele mesaje: „la cum decurg lucrurile acum și totul se „mușamalizează” (doar pentru unii angajați), la intrarea în tură trebuie verificată starea tehnică a ambulanțelor pentru a nu avea „surprize” neplăcute la plecarea în cursă, dar și a mașinilor noastre personale după terminarea turei”; „camerele video nu vor fi în dotarea noastră pentru că cei care denigrează în continuu instituția din care fac parte, nu numai în presă, tocmai ei fac nereguli și „trasee” ce au nimic în comun cu activitatea de bază. Să ne spună cei responsabili de ce nicio ambulanță din stația centrală nu au funcționale camerele video și audio cu care au fost echipate”.

O simplă examinare a conținutului mesajelor scrise postate de reclamant pe grupul de discuții WhatsApp în comparație cu conținutul normelor regulamentare relevă că fapta pârâtului nu constituie o încălcare a acestor prevederi și, prin urmare, nu constituie abatere disciplinară. Astfel, prin termenii utilizați în redactarea mesajelor exprimă exprimă opinii/ percepții/ îndoieli cu caracter personal ale reclamantului față de condițiile și mediul de lucru din cadrul angajatorului, respectiv față de conduita unor persoane nedeterminate care fac parte din personalul instituției”, a concluzionat instanța.

Însă, în ceea ce privește daunele, opinia a fost că „acordarea de despăgubiri băneşti pentru prejudiciile morale nu poate fi acceptată decât în acele cazuri în care suferinţa este deosebit de puternică, iar intensitatea acesteia este dată nu doar de percepţia, senzaţia subiectivă ori imaginaţia persoanei prejudiciate, ci şi de valoarea dreptului afectat, împrejurările în care s-a produs încălcarea, consecinţele produse prin încălcare”. Din acest motiv, instanța a decis să admită „în parte cererea de chemare în judecată” și să anuleze în parte dispoziția, „în ceea ce priveşte sancţionarea reclamantului (…). Respinge ca nefondat capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune morale. Cu apel în 10 zile de la comunicare”. Soluția, pronunțată la finalul anului trecut, a fost deja contestată, și va fi analizată în apel.

Foto cu rol ilustrativ

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?