Primăria Soveja continuă demersurile pentru readucerea la viață a mocăniței, în cadrul unui proiect turistic. În acest sens, primarul Ionuț Filimon s-a întâlnit cu directorul general Telecomunicații CFR, Mihai Barbu căruia i-a solicitat acces la hărțile deținute de această societate pentru a putea stabili cu exactitate traseul pe care îl va avea mocănița. „Continuăm demersul pentru unul dintre cele mai frumoase proiecte, mocănița. Am reluat discuțiile cu directorul general Telecomunicații CFR, Mihai Barbu, despre acest proiect în care vor fi angrenate trei localități – Soveja, Negrilești și Tulnici. Așa cum am mai spus, este un proiect de suflet care va contribui considerabil la dezvoltarea celor trei localități atât turistic cât și economic. Nu este nimic ușor dar nici imposibil! Suntem în anul 2023. Oare cum a fost posibil ca în 1908, mai precis acum 115 ani, o societate să construiască 88 km de linie ferată în zona de munte a județului Vrancea? Vă spun eu! Perseverență și dorința de a dezvolta, iar acolo unde există voință cu siguranță vor fi și rezultate. În perioada următoare, după ce vom intra în posesia hărților CFr, vom stabili cu exactitate traseul și apoi următorii pași“, a precizat primarul Ionuț Filimon.
Acesta a adăugat că este un demers care va pune pe harta turistică a României localitățile Soveja, Tulnici și Negrilești. „Mă bucur că alături de colegii primari din Tulnici și Negrilești putem să repunem localitățile noastre pe harta turismului național și nu numai, iar cu această ocazie vom da posibilitatea de a se dezvolta activități conexe turismului. Dacă unii privesc cu scepticism proiectele, vă asigurăm că indiferent de critici continuăm să lucrăm împreună pentru a dezvolta aici polul turismului vrâncean“, a mai spus primarul copmunei Soveja, Ionuț Filimon.
Mocănița era unul dintre cele mai populare mijloace de transport în prima jumătate a secolului trecut. La începutul anilor 1900 mocănița era unul din principalele mijloace de transport a masei lemnoase. „Societatea Anonimă Tișița” avea 94 de kilometri de linie de cale ferată îngustă, 10 locomotive cu aburi, vagoane de marfă și de călători. Linia pornea de la Mărășești urma Valea Șușiței trecea prin Răcoasa, Câmpurile, Soveja, Tulnici, Lepșa, Cheile Tișiței. Linii de cale ferată îngustă au mai avut societăţile „Frăţia“ şi „Năruja“, care au exploatat pădurile cumpărate de la obştenii din comuna Vrîncioaia, dar şi din Negrileşti.
Și în localitatea Nereju ajungea mocănița fiind principalul mijloc de transport pentru lemnul exploatat din zonă.
Din documentele de arhive, reiese că în 1939, linia ferată a Societăţii „Năruja“, care stabilea legătura între propria fabrică forestieră şi linia ferată ce venea dinspre Comandău, în total peste 36 de kilometri, era încă în stare de funcţionare. Mocănița era principalul mijloc de legătură între localitățile Odobeşti-Burca-Valea Sării- Tulnici-Lepşa, construită de armata germană în timpul Primului Război Mondial.
Mocănița a funcționat și pe Valea Râmnicului la începutul secolului XX. Aceasta pleca de la Râmnicu Sărat și urca pe Valea Râmnicului până la Dumitrești și apoi mai departe până la Jitia. Important este că această cale ferată cu linie îngustă avea o ramificație în satul Motnău care mergea până la Nereju și mai departe până la Comandău, după cum este menționat în diverse cărți și publicații din acea vreme.
