„Părintele‟ european dispărut al drojdiei de bere lager, descoperit de cercetători în Irlanda

0
142

Oamenii de ştiinţă au descoperit pentru prima dată în Europa strămoşul speciilor de drojdie necesară pentru producţia berii lager, relatează miercuri DPA/PA Media. Fabricarea berii este una dintre cele mai vechi industrii, iar oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi ale acestei băuturi fermentate în China, datând din urmă cu cel puţin 7.000 de ani, şi din Israel, vechi de până la 13.000 de ani. Fabricarea modernă a berii s-a dezvoltat în Europa, unde, până în Evul Mediu, această băutură a fost asociată în cea mai mare parte cu o drojdie numită Saccharomyces cerevisiae. Această specie de drojdie este încă folosită pentru a produce bere de tip ale, vin şi pâine.

Pentru fabricarea berii lager, care a apărut pentru prima dată în secolul al XIII-lea în Bavaria, se foloseşte o specie diferită de drojdie, Saccharomyces pastorianus. Acesta este un hibrid între doi „părinţi‟, dintre care doar unul este S. cerevisiae. Identitatea celui de-al doilea „părinte‟ a fost un mister până în 2011, când Saccharomyces eubayanus a fost descoperit în Anzii din Patagonia, în America de Sud. Ca şi S. pastorianus, S. eubayanus este rezistentă la frig. În timp ce datele arată că S. pastorianus a fost utilizată întâia oară în fabricile de bere din sudul Germaniei, „părintele‟ S. eubayanus nu a fost niciodată găsit în Europa. În schimb, cercetătorii au descoperit această drojdie în America de Sud, America de Nord, China, Tibet şi Noua Zeelandă.

Acest lucru i-a determinat pe unii oameni de ştiinţă să se întrebe dacă S. eubayanus a existat cu adevărat în Europa şi, dacă nu, de unde a venit drojdia de bere lager S. pastorianus. Acum, însă, cercetătorii de la University College Dublin au descoperit şi au izolat S. eubayanus într-o zonă împădurită din campusul lor. Cercetătorii au izolat din sol două tulpini diferite de S. eubayanus din probe colectate în campusul Belfield al universităţii, în cadrul proiectelor de cercetare pentru licenţă având drept scop identificarea drojdiilor sălbatice şi secvenţionarea genomurilor acestora. Probele provin din sol din două zone aflate în campusul universitar, situate la aproximativ 17 metri una de alta, colectate în 2021. (…)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here