O campanie de creștere a gradului de conștientizare legat de importanța calității aerului, derulată de Consiliul Județean Vrancea
Care sunt factorii de poluare în România?
În orașele mari din România, principalele vinovate de poluare sunt emisiile din trafic și industrie. Mașinile sunt, conform evaluărilor științifice, principala sursă de emisii poluante din oraș. Un factor agravant este faptul că flota auto în România are încă multe mașini foarte vechi, o medie a utilizării mașinii e de aproape 17 ani versus 11,8 la nivel european1 – și faptul că se importă încă foarte multe mașini second-hand din vestul Europei, desi tendința e de scădere. Și când vorbim de mașini nu ne referim doar la autoturisme, ci și la vehiculele utilitare grele, autobuze și celelalte autovehicule comerciale. Incinerarea gunoaielor, șantierele care nu respectă regulile de protecție a mediului, contribuie și ele la poluare în orașele din România.
Cum stau lucrurile în mediul rural?
Încă există convingerea că oriunde în mediul rural și în orașele mici, aerul este mai curat și mai sănătos. Este adevărat, acolo nu există fabrici mari și trafic intens, ceea ce ar putea indica o lipsă simultană de emisii periculoase în aer. Totuși, trebuie reamintit faptul că principala sursă de poluare a aerului din Europa nu sunt industria și energia, ci așa-numitele ieșiri poluante joase, adică cele provenite de la coșurile gospodăriilor.
Adeseori, se întâmplă ca în orașele mici și sate, concentrațiile de poluanți să depășească în mod semnificativ nivelurile acceptate, din cauză că există numeroase grupuri de case încălzite cu ajutorul dispozitivelor de încălzire adeseori învechite, cu emisii înalte, pe combustibili solizi (lemnul & carbunele). De asemenea, tot în zona rurală, se ard deșeuri foarte poluante sau au loc incendii de vegetație care determină o deteriorare a calității aerului. Suplimentar, nivelul de poluare în aer din zonele rurale este subestimat deoarece stațiile de monitorizare a calității aerului sunt situate, de obicei, în orașele mari.
Care este nivelul real de poluare a aerului în România?
Cele mai mari depășiri ale standardelor de poluare apar din cauza arderii combustibililor solizi în sobe și cazane combinate cu deșeuri patologice, precum și datorită numărului tot mai mare de vehicule care circulă pe șosele. Schimbarea acestei situații impune o educație de mediu extinsă în ceea ce privește protecția aerului. Din păcate, în România este greu de formulat o evaluare corectă și comprehensivă a calității aerului, din cauza lipsei stațiilor și punctelor de analiză. Rețeaua de astfel de puncte de monitorizare este foarte limitată, ceea ce face ca, în lipsa datelor, nici avertizările și sancțiunile îndreptate către cei responsabili de producerea poluării, în general, și a celei atmosferice, în special, să nu își nu-și atingă scopul urmărit.
În raportul Agenției Europene a Mediului, publicat în vara anului 2021, România figura cu cu șapte localități care au stații de monitorizare. Patru dintre acestea (Botoșani, București, Timișoara și Brașov) au furnizat date care le clasează pe locurile 223, 263, 267 și respectiv 273, din 300 de orașe europene monitorizate, toate înregistrând grade ridicate de poluare atmosferică regulată. În toate acestea, sunt depășite cu mult limitele admise la PM2,5.
Vrancea, primul județ cu senzori de monitorizare a calității aerului montați în toate orașele
Potrivit obligațiilor asumate prin Planul de menținere a calității aerului în județul Vrancea 2019-2023, Consiliul Județean Vrancea a derulat în lunile septembrie-octombrie o campanie de achiziționare și montare a cinci senzori performanți în orașele Focșani, Adjud, Panciu, Odobești, Mărășești, precum și de dezvoltare a unui website de informare pentru publicul larg, www.aercuratvn.ro, accesibil de pe mobil și desktop.
Cei cinci senzori uRADMonitor City pentru monitorizarea calității aerului urmăresc un total de zece parametri importanți ai calității aerului, inclusiv materia particulelor, monoxid de carbon, ozon, dioxid de sulf, dioxid de azot și este capabil să detecteze chiar și cele mai mici modificări ale compoziției aerului înconjurător. Important este faptul că parametrii monoxid de carbon, ozon, dioxid de sulf, dioxid de azot mai sunt monitorizați doar în alte 3 orașe din țară (București, Brașov și Ploiești).
”Montarea acestor senzori performanți de măsurare a calității aerului în cele cinci orașe este o premieră în județ. Cu ajutorul lor vom avea date locale care ne vor permite pe viitor să cunoaștem mai bine calitatea aerului și să luăm măsuri adecvate pentru îmbunătățirea acesteia”, a precizat Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean Vrancea.
Consiliul Județean Vrancea
Foto UNSPLASH.COM
