Fostul preot Giorgică Vatră vrea să contruiască o biserică pe strada Panduri din municipiul Focșani. În prima etapă a fost obținut un certificat de urbanism pentru construcția unei biserici, a clopotniței, clădirii administrative și împrejmuirii. Actul administrativ a fost emis pentru Asociația Religioasă a Comunităților Drept Slăvitoare ale Răsăritului, reprezentată de Giorgică Vatră. Asociația a fost înregistrată oficial în acest an. Este încă o etapă din „războiul” început în urmă cu 7 ani între Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei și „răzvrătiții” din parohia Sfântul Andrei și Sfântul Nectarie din Focșani. Reamintim că, în 2015, fostul preot Giorgică Vatră a fost caterisit printr-o decizie a Consistoriului Eparhial al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei şi a fost trimis în judecată pentru exercitarea fără drept a unei profesii. Ulterior a fost condamnat definitiv la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.200 lei. Conflictul a ajuns până la Curtea Constituțională care a emis Decizia nr. 607/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
În motivarea deciziei CCR se arată că, potrivit anexei la Legea nr. 489/2006, în România funcţionează un număr de 18 culte recunoscute. Orice cult religios recunoscut trebuie să aibă un statut de organizare şi funcţionare, care să cuprindă: denumirea cultului, structura sa de organizare centrală şi locală, modul de conducere, administrare şi control, organele de reprezentare, modul de înfiinţare şi desfiinţare a unităţilor de cult, statutul personalului propriu, precum şi prevederile specifice cultului respectiv. Decizia CCR menționează că, din analiza statutelor cultelor religioase recunoscute rezultă că denumirea de „preot” este specifică doar unora dintre acestea, de exemplu, Cultul Biserica Ortodoxă Română, Cultul Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, Cultul Biserica Unitariană Maghiară. „Curtea observă că, în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, cei doi autori ai excepţiei au fost trimişi în judecată pentru exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot al cultului religios Biserica Ortodoxă Română. Or, denumirea de „preot” este specifică acestui cult religios, astfel încât autorii excepţiei de neconstituţionalitate aveau posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei criticate şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia”, se arată în motivarea CCR.
