VIDEO și GALERIE FOTO: Destinații de weekend: Mănăstirea Tarnița și Măgura Odobești, două locuri desprinse din povești

0
1723

V-ați hotărât unde plecați în acest weekend pentru a vă relaxa?! Dacă nu, vă propunem două locații: Mănăstirea Tarnița și Măgura Odobești. Profitând de o vreme numai bună de mers pe munte, am pornit din nou la drum altături de salvatorul montan Marius Adrian Coviltir, șef formație Salvamont Vrancea. Inițial ne-am propus să „cucerim‟ vârful Măgura Odobești sau Măgura Odobeștilor, așa cum mai este numit, însă, în drumul nostru spre releu, am aflat că în zonă sunt mai multe mănăstiri pe care atât vrâncenii, cât și pelerinii din celelalte colțuri ale țării le vizitează frecvent, așa că am hotărât să ne oprim puțin la Mănăstirea Tarnița.

În intenția noastră de a promova natura din județul nostru, astăzi vom aborda o zonă foarte apropiată de municipiul Focșani, este vorba de Măgura Odobeștilor, sau «Cota 1.000», cum mai este ea cunoscută. Măgura Odobești este un deal din Subcarpații de Curbură cu o altitudine ce variază între 996, 998 sau 1.001 metri, în funcție de sursă. A fost declarată arie de protecție specială avifaunistică (corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN) prin Hotărârea de Guvern Nr.1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România‟, spune Adrian Coviltir.

Cum ajungem pe vârful Măgura Odobeștilor? Dacă urmăm varianta prin Bolotești, din Focșani, vom parcurge o distanță de 32 de kilometri cu mașina. „Accesul până pe vârf se poate face urmând drumul județean 205 N pornind din Jariștea către satul Scânteia sau din satul Pietroasa, comuna Bolotești, pe un drum agricol, urmărind rețeaua de înaltă tensiune ce alimentează releul‟, explică Adrian Coviltir.

Atenție, dacă vă propuneți să ajungeți până la releu cu autoturismul, ar trebui să aveți o mașină cu gardă înaltă sau una 4×4. Dacă nu preferați nici mașina, și nici nu sunteți un împătimit al mersului pe bicicletă, puteți porni din Bolotești spre vârf pe jos, urmând să parcurgeți cei 8,5 kilometri în aproximativ 2 ore și jumătate de mers susținut. Noi ne-am continuat deplasarea cu o mașină 4×4. Pe traseu am admirat o poiană imensă în care predomină salcâmii și pare a fi locul preferat de crescătorii de animale.

Amintind parcă de balada Miorița, ne-am întâlnit pe drumul pietruit cu doi ciobani și câteva sute de oi și capre. Sunetul greierilor care se ascundeau în iarbă, vântul care legăna leneș frunzele copacilor și clopoțeii de la gâtul mieilor alcătuiau un fundal sonor care te duce cu gândul la poveștile lui Ion Creangă. Lăsăm în urmă această poveste și ne continuăm traseul.

Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cel ce vă blestemă…‟

Nu departe din locul în care am făcut prima oprire, am descoperit o poiană desprinsă din basme. Pe unul dintre copaci zărim o cruce sub care este trecut mesajul: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cel ce vă blestemă, faceți bine celor că vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fiii tatălui vostru celui din ceruri (Evanghelia de la Matei, cap. 5)‟.

Pe drumul spre releu mai sunt și alte troițe și icoane așezate strategic pe trunchiurile copacilor astfel încât să le vină în ajutor celor care vor să ajungă la mănăstirile din zonă. Poiana de un verde crud este „casa‟ mai multor specii de animale, păsări și plante, așa că, atunci când veți ajunge în zonă și veți dori să stați poate la un picnic, amintiți-vă că trebuie să lăsați în urmă curățenie. Adrian Coviltir ne avertizează asupra faptului că „deocamdată, traseul nu este marcat, așa că va trebui să ne ghidăm fie după informațiile primite de la colegii salvatori montani, fie după cele găsite pe internet. Regulile sunt aceleași ca în orice drumeție, în afară de o încălțăminte cu talpă aderentă și îmbrăcăminte adecvată mersului pe munte, ar trebui să avem la noi o frontală, în cazul în care există riscul să ne prindă noaptea, un fluier – dacă dorim să ne facem simțită prezența astfel încât să evităm o posibilă întâlnire cu animalele sălbatice, apă, sandvișuri, câteva dulciuri și o pelerină de ploaie. Este o excursie ușoară care nu implică niciun fel de riscuri atât timp cât suntem informați și bine pregătiți‟.

Aventurându-ne prin pădure, pe un drum care, în unele locuri, părea că mai are puțin și se desprinde în două, ajungem în dreptul unei alte troițe amplasate la intersecția a două drumuri forestiere. Ne apropiem de Mănăstirea Tarnița, primul punct turistic de pe „harta‟ noastră. „Ascunsă‟ printre copaci, Mănăstirea Tarnița este locul în care au ajuns mulți pelerini în căutarea unui sfat sau a unui loc pentru rugăciune.

Cu toate că ne-ar fi plăcut să aflăm povestea acestui mic colț de Rai, maica stareță nu a dorit să stea de vorbă cu noi. Ne-a permis doar să facem câteva poze, ne-a întrebat dacă vrem ceva de mâncare și ne-a dorit un drum bun până spre vârful Măgura Odobești. În curtea mănăstirii era forfotă, cineva tăia iarba cu o motocoasă zgomotoasă, câteva măicuțe greblau și adunau iarba, în timp ce altele se ocupau de restul treburilor gospodărești. N-am vrut să le deranjăm prea mult, așa că, mulțumindu-le pentru că ne-au primit, ne-am luat la revedere și ne-am continuat deplasarea.

Pentru turiștii obișnuiți, drumul până la Mănăstirea Tarnița nu impune probleme deosebite, însă, din experiență vă spun că aici am avut mai multe cazuri de persoane cu diverse boli sau persoane în vârstă care epuizate fiind, sau din lipsa medicației, nu au putut să-și mai continue drumul și au fost nevoite să ne solicite ajutorul. Au avut nevoie de sprijinul nostru și a trebuit să-i recuperăm‟, spune Adrian Coviltir.

L-am rugat să ne povestească una dintre situațiile de acest fel: „în urmă cu ceva vreme, o persoană în vârstă și cu ceva probleme de sănătate, mai exact cu un diabet pe care-l trata cu insulină, a ajuns la mănăstire și, din cauza efortului și a lipsei medicației, i s-a făcut rău și ne-a solicitat ajutorul. Încercând să găsească o scurtătură, bărbatul s-a rătăcit, iar noi, ajunși în zonă, a trebuit să-l găsim. Deși avea semnal la telefon, bărbatul era confuz și nu ne putea indica exact locul unde se află. În cele din urmă am ajuns la el și i-am oferit ajutorul de care avea nevoie. Recomandăm persoanelor care se știu cu astfel de afecțiuni sau celor care nu au o condiție fizică foarte bnă, să fie atente la abordarea acestei zone și să meargă însoțite sau să-și ia în rucsac medicamenetele necesare‟.

Măgura Odobești, punct strategic în timpul Primului Război Mondial

După aproximativ o oră și jumătate de mers cu mașina, am ajuns în cele din urmă pe vârful Măgura Odobeștilor, unde priveliștea este de vis. De aici poți vedea întregul Focșani care pare aproape minuscul. În memoria celor care și-au dat viața pe câmpurile de luptă, pe vârf a fost amplasată o cruce cu mesajul „Cinste eroilor neamului‟. Verdele intens al copacilor care înconjoară aproape perfect vârful, albastrul pur al cerului, cântecul armonios al păsărilor și vântul care adia alcătuiau o priveliște de vis. „Aici, în timpul Primului Război Mondial, armata germană și-a stabilit un post de observație, iar acum poziția strategică este ocupată de un centru de telecomunicații‟, spune Adrian Coviltir. Releul este vizibil de la o distanță destul de mare și servește drept reper pentru mulți care vor să ajungă pe vârful Măgura Odobeștilor. Fiind o zonă securizată, accesul persoanelor neautorizate în curtea releului este strict interzisă.

Din punct de vedere geografic, Măgura Odobești este situată între râul Putna la nord și Milcov la sud. De aici, de sus, avem o imagine de ansamblu atât asupra Văii Putnei, cât și asupra Luncii Siretului care se desfășoară către est, iar dacă ne rotim puțin, în partea de vest și sud vest avem munții Vrancei în care distingem principalele zone de interes turistic, este vorba de Coza, Pietrosu, Furu și, undeva în plan îndepărtat, se vede și Penteleu. Putem vedea către nord-vest și Zboina Neagră. În unele zile, când condițiile atmosferice ne permit, putem vedea și alte masive muntoase, cum ar fi Ciucașul‟, mai adaugă Adrian Coviltir.

Măgura Odobești este o arie de protecție specială avifaunistică care găzduiește mai multe specii de păsări de interes conservativ cum ar fi: ciocănitoarea cu spate alb, acvila pitică, ciocănitoarea sură, muscarul mic, șoimul de iarnă, ciocărlia de pădure, viesparul, ciocănitoarea pestriță de grădină sau lipitoarea sudică. Prin urmare, când ajungeți aici, încercați să nu perturbați prea mult liniștea, să nu lăsați în urma voastră gunoaie și să nu puneți în pericol natura dând foc.

Înainte de a pleca la drum, puteți solicita infomații cu privire la starea traseului de la salvatorii montani, sunând la numărul de telefon: 0738407080, care este disponibil 24/24. Drumeție plăcută!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here