Ediția: Joi 25 aprilie 2024 Nr. 6612
Ediția: Joi 25 aprilie 2024 Nr. 6612

Unde au plecat focșănenii? Primăria propune o dezbatere publică în condițiile în care se constată scăderea și îmbătrânirea populației municipiului

Focșănenii sunt invitați luni, 13 decembrie, la o dezbatere publică a proiectului de hotărâre referitor la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Focșani pentru perioada 2021-2027. Dezbaterea publică va avea loc la sediul Primăriei municipiului Focşani. Proiectul de hotărâre a fost afișat la sediul Primăriei dar poate fi consultat și pe pagina de internet a municipalității. Documentul este o radiografie a situației municipiului Focșani cu informații despre evoluția populației, administrația locală, sectorul economic, infrastructura de transport, serviciile de utilitate publică, sistemul de educație, sistemul sanitar, condițiile de locuit, patrimoniul cultural sau situația spațiilor verzi.

„Scopul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Focșani este de a identifica direcțiile prioritare de dezvoltare ale municipiului pe termen mediu și lung și a formula intervenții ce sunt fundamentate prin date concrete și prin implicarea tuturor actorilor relevanți și a părților interesate, astfel încât cadrul de dezvoltare strategică al municipiului să fie unul relevant și adaptat nevoilor comunității”, se arată în prezentarea Strategiei.

De exemplu, una dintre analize se referă la evoluția populației municipiului în ultimii ani și consecințele asupra politicilor care trebuie adoptate de administrația locală. Potrivit Strategiei, evoluția numărului de locuitori în perioada 2014 – 2019, reflectă o scădere a populației Municipiului Focșani de 3,30%. Erau 92.318 persoane înregistrate, după domiciliu, la 1 ianuarie 2019 în Focșani, cu peste 3.000 mai puține comparativ cu anul 2014. Experții care au realizat Strategia arată că deși Focșaniul reprezintă principalul centru socio-economic și industrial din Vrancea, procentul de scădere este mai accentuat comparativ cu cel înregistrat la nivelul județului (unde populația a scăzut cu 2,2% la nivelul aceleiași perioade) sau la nivel național (scădere de 0,63%). Principalele cauze ale reducerii numărului de locuitori la nivelul Municipiului Focșani sunt reprezentate de sporul natural negativ, emigrarea populației în afara țării sau în alte orașe mai mari ale țării și emigrarea și relocarea populației în zonele periurbane/mediul rural. Astfel, la nivelul anului 2019, se remarcă o creștere a numărului de locuitori în comunele învecinate Câmpineanca, Golești și Vânători (creștere de 7,68%, 6,42%, respectiv de 5,01%), se arată în document.

În ceea ce privește structura populației pe sexe, în Focșani se menține tendința națională, remarcându-se preponderența persoanelor de sex feminin. Astfel, circa 53% din totalul populației municipiului este reprezentată de femei. Evoluția populației pe sexe indică o scădere mai accentuată în rândul bărbaților, în perioada 2014 – 2019 (de 4,09%), comparativ cu femeile, unde scăderea este de 2,59% în aceeași perioadă, menționează Strategia. Aceasta atrage atenția asupra fenomenului de îmbătrânire a populației care este evident la nivelul municipiului Focșani. În anul 2019, cel mai mare număr de persoane era înregistrat în categoria de vârstă 60 – 64 de ani (9% din totalul populației). Ponderea persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste) era la 1 ianuarie 2019, de peste 23%, în vreme ce ponderea copiilor (0-14 ani) era de circa 13%. Evoluția populației pe grupe de vârste evidențiază o îmbătrânire constantă a populației la nivel municipal, ponderea persoanelor de 60 de ani și peste, în totalul populației, crescând de la 17,27% în anul 2014, la 23,57% în anul 2019, în vreme ce ponderea copiilor de până la 14 ani a rămas relativ constantă în perioada 2014 – 2019, iar ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani a scăzut de la 6,27% la 4,22%, arată documentul.

Acesta menționează măsurile luate de administrația locală pentru a veni în sprijinul tinerilor din Focșani, precum acordarea unui sprijin financiar tinerilor cu vârsta sub 30 de ani aflați la prima căsătorie sau acordarea posibilității închirierii de locuințe din fondul ANL, pentru tinerii cu vârsta de până la 35 de ani. În aceste condiții, se recomandă promovarea și implementarea conceptului de îmbătrânire activă, care să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor vârstnice și să reducă presiunile existente asupra sistemelor economic, social și de sănătate. Participarea socială a persoanelor vârstnice contribuie, pe de o parte, la creșterea calității vieții acestei categorii de persoane, iar pe de altă parte, la bunăstarea celor care beneficiază de pe urma acestei implicări, se arată în Strategie.

Proiectul suspus dezbaterii publice poate fi consultat accesând linkul – https://bit.ly/3GeeO6K

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?