GALERIE FOTO: Am fost cu Marius Adrian Coviltir la Baza de salvare Păulești. Am aflat cum devii salvator montan, dar și cum te echipezi la munte

0
1031

În luna martie a anului 2010, printr-o hotărâre a Consiliului Județean Vrancea, a fost înființat Serviciul Public Județean Salvamont, instituție care coordonează administrativ și organizatoric activitatea de salvare montană din județ, coordonează și supraveghează activitatea de amenajare, întreținere și reabilitare a traseelor turistice, asigură preluarea apelurilor de urgență, asigură permanența la bazele Salvamont, organizează activitatea de pregătire profesională a salvatorilor montani din județ‟. Pentru a afla mai multe despre activitatea salvatorilor montani vrânceni, am mers la baza de salvare Păulești împreună cu Marius Adrian Coviltir, șef formație Salvamont Vrancea.

El ne-a explicat faptul că, „înainte de a fi construite bazele de salvare de la Păulești și Nistorești, teritoriul montan al județului Vrancea a fost împărțit în trei zone distincte. Ținând cont de faptul că exista și o bază la Soveja, s-a folosit ca punct de plecare acel loc și s-au mai stabilit două baze: una la Păulești, care asigură deservirea zonei centrale a traseelor turistice din Munții Vrancei, și o bază la Nistorești, care urma să se ocupe de traseele din sud. Lucrările de construcție a bazei de salvare Păulești au fost finalizate în anul 2017 și a fost gândită pentru a acoperi zona centrală a județului, în special traseele care pleacă din Lepșa și Tulnici. Vorbim, în primul rând, de Cheile Tișiței, care este cel mai frecventat traseu din Munții Vrancei, și de traseele care merg către Cascada din Horn, Coza sau Golul Cozei. Referindu-ne strict la clădirea în sine, baza de la Păulești este un spațiu care asigură toate condițiile pentru ca salvatorii montani să-și desfășoare în condiții optime activitate. Prin urmare, baza dispune de: spații de cazare pentru 8 salvatori montani, un loc pentru pregătirea și servirea mesei, grupuri sanitare cu dușuri, un birou, garaj și spații de depozitare pentru toate dispozitivele, uneltele, utilajele și echipamentele necesare intervențiilor‟, explică Marius Adrian Coviltir.

Baza de salvare Păulești este dotată cu trei UTV-uri, un ATV, un snowmobil și o mașină de teren. Trebuie menționat faptul că toată formația Salvamont Vrancea se reunește în baza centrală de la Păulești, pentru că aceasta se află în mijlocul arealului lor de competență și este cea mai ușor accesibilă. Bazele de la Soveja și Nistorești funcționează sezonier, și doar atunci când situația o impune. „Întreaga formație de 10 salvatori montani din cadrul Salvamont Vrancea se reunește aici, la baza Păulești, de fiecare dată când este o intervenție sau cu ocazia altor activități. Aici este menținut și serviciul de dispecerat care asigură preluarea apelurilor de urgență și preluarea apelurilor pentru informații. De obicei, sunt câte doi salvatori montani care asigură permanența și, în situația în care avem intervenții sau au loc alte activități mai complexe, vin mai mulți salvatori montani. Menționez faptul că trei dintre colegii salvatori sunt chiar din localitate și nu necesită cazarea în bază‟, mai spune Marius Adrian Coviltir.

Cum devii salvator montan?

Marius Adrian Coviltir spune că „salvatorii montani sunt singurii pregătiți și care au toate dotările necesare pentru intervenția în cazuri de accidente sau alte probleme de sănătate în zone greu accesibile, și nu vorbim doar de munte‟. Până să ajungă în acest punct însă, cei care vor să se alăture echipei Salvamont încep cu o perioadă de voluntariat de minimum 2 ani, pe parcursul căreia se pregătesc să devină salvatori montani.

Ce calități trebuie să ai pentru a deveni salvator montan? „În primul rând, un salvator montan trebuie să fie capabil să se descurce singur, să se deplaseze în teren variat, să facă alpinism, cățărare și schi, la un nivel suficient de ridicat care să-i permită deplasarea în orice fel de teren și în orice condiții meteo. Pentru a deveni salvator montan este necesar să vă găsiți o formație Salvamont în apropierea zonei în care locuiți sau în munții în care vă face plăcere să mergeți cel mai des. În cadrul acestei echipe, ca salvator montan voluntar aspirant, veți avea ocazia să descoperiți specificul activității de salvare montană. Pe parcursul a minimum doi ani de voluntariat veți atinge nivelul de cunoștințe necesar pentru a parcurge formele de evaluare și atestare organizate la nivel național, structurate pe două etape, de vară și de iarnă, organizate pe nivele, salvator montan debutant și avansat. În urma absolvirii acestor etape de evaluare, veți obține diploma de calificare în profesia de salvator montan, certificatul de competențe și atestatul profesional, documente care certifică competențele de practicare a acestei profesii, ca angajat sau ca voluntar, în cadrul unei echipe de salvare montană‟, mai spune Marius Adrian Coviltir.

Scurt istoric al Serviciului Salvamont Vrancea

Am aflat de la șeful formației Salvamont Vrancea faptul că prima consemnare a unei activități de salvare montană în spațiul românesc datează din anul 1904, când se face referire la organizarea unui curs de prim ajutor pentru ghizi montani din zona Munților Făgăraș, organizat de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor (SKV). În 1905 sunt organizate echipe pentru acordarea primului ajutor și evacuarea persoanelor accidentate în munți. „În 1969 este emis primul act normativ care legiferează activitatea de salvare montană în România. Serviciul Salvamont Vrancea a fost înființat în martie 2010, printr-o hotărâre a Consiliului Județean. La început, Salvamont Vrancea a lucrat doar cu voluntari. Activitatea a pornit de la un singur voluntar și a ajuns, pe parcurs, la 12 voluntari. În 2017 au început să se facă angajări. Așa se face că s-a ajuns la un efectiv de 10 salvatori montani cu contract de muncă și 4, până la 6 voluntari‟, spune Marius Adrian Coviltir.

Întreaga echipă Salvamont Vrancea se ocupă atât de educația montană, de menținerea infrastructurii montane în stare bună prin participarea la acțiuni de refacere a traseelor montane, montarea de stâpli cu indicatoare și panouri informative, cât și de activitățile de prevenire prin patrularea pe traseele des circulate de turiști. Aproape permanent, salvatorii montani sunt prezenți la intrarea în Cheile Tișiței, acolo unde se înregistrează, spun ei, cel mai mare flux de turiști din zona Munților Vrancei. Salvatorii le oferă turiștilor informațiile de care au nevoie cu privire la traseu. „Profesia de salvator montan presupune riscuri asumate, aptitudini sportive, fizice și psihice, o bună pregătire în ceea ce privește orientarea în teren, acordarea primului ajutor, capacitate de observare, analiză și decizie, abilități interpersonale dezvoltate, capacitate de lucru în echipă, program de lucru îndelungat, imprevizibil și în condiții grele: stres, întuneric, condiții meteo extreme, încărcătură psihică mare, mediu infestat microbiologic, influență permanentă a factorilor de risc, și multe altele‟, spune Marius Adrian Coviltir. Având în vedere gradul de pericol crescut al misiunilor de salvare la care sunt solicitați să intervină, salvatorii montani trebuie să fie în permanență atenți și vigilenți în primul rând la securitatea salvatorului, în caz contrar, pot deveni foarte ușor din eroi, victime.

Cum ne echipăm corect atunci când plecăm pe un traseu turistic?

Poate că mulți dintre noi nu știu, însă echiparea corespunzătoare ne poate salva viața. Atunci când plecăm pe munte, pe lângă informațiile despre condițiile meteo, traseu și eventualele pericole pe care le-am putea întâlni pe drum, este bine să tratăm cu seriozitate echiparea. Unul dintre cele mai importante aspecte, atunci când vine vorba despre o drumeție pe munte, este încălțămintea, care trebuie să aibă talpă aderentă și de preferabil să apelăm la niște ghete care să ne fixeze bine glezna. „Se spune că mersul pe munte este tehnica îmbrăcării și dezbrăcării pentru că, la fiecare 20 de minute, ești nevoit fie să-ți mai pui o haină, fie să-ți mai dai jos una, din cauza variațiilor de temperatură și de efort. Indicat ar fi să învățăm să ne îmbrăcăm în straturi, și iată care sunt recomandările. În locul tricoului de bumbac care, în momentul în care transpirăm, reține umezeala, ar fi de preferat să ne îmbrăcăm cu un tricou din material sintetic pentru că acesta nu reține apa. Stratul următor ar trebui să fie o bluză polar, tot sintetică, cu mânecă lungă. Peste aceasta, îmbrăcăm o bluză rezistentă la vânt, sau cum o mai numim noi tehnic: windstopper. În funcție de situația din teren, putem să mai adăugăm o jachetă care să fie rezistentă la ploaie sau una și mai groasă care poate fi din puf și să reziste la temperaturi scăzute. Indicat ar fi ca pantalonii să fie rezistenți la vânt și, eventul, putem avea și o altă pereche rezistentă și la ploaie. În sezonul rece, nu trebuie să ne lipsească mănușile, căciula și o eșarfă care să ne protejeze gâtul și gura de aerul rece‟, spune Marius Adrian Coviltir.

Cu toții vedem că majoritatea turiștilor poartă în spate un rucsac atunci când pleacă pe trasee turistice. Ei bine, acest rucsac ar trebui să conțină: pelerină de ploaie, harta zonei, o bluză de schimb, o lanternă, o frontală, un briceag, o trusă de prim ajutor, medicamentele pe care știm că, de obicei, ni le administrăm, apă sau un termos cu ceai cald și câteva gustări. „În cazul în care nu avem o trusă de prim ajutor, este bine să punem în rucsac câteva feșe, plasturi, dezinfectant, pastile împotriva durerii sau a alergiilor. În ceea ce privește gustările, deși, poate, am fi tentați să luăm câteva sandvișuri cu salam și cașcaval, este bine de știut că acestea, în condiții de efort, supun organismul la un efort suplimentar. Astfel, indicat ar fi să avem la noi dulciuri, produse pe bază de paste făinoase care sunt ușor digerabile sau niște fructe‟, mai adaugă Marius Adrian Coviltir. Rucsacul ar trebui să fie cât mai ergonomic, în așa fel încât să nu ne incomodeze în timpul deplasării.

Acum că am învățat cum să ne echipăm corespunzător, nu ne rămâne decât să pornim la drum. În materialul următor vă propun două trasee montane accesibile atât pentru începători, cât și pentru pasionații de aventuri montane.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here