Gheorghiţă: Vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani va fi ferm recomandată celor cu afecţiuni cronice

0
919

Vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani va fi „ferm recomandată” celor care sunt în evidenţă cu afecţiuni cronice, a declarat şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă. El a precizat că la jumătatea lunii decembrie Agenţia Europeană a Medicamentului ar urma să facă recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 5-11 ani pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer. „Agenţia americană pentru alimente şi medicamente, FDA, a autorizat vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer pentru administrarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani. Schema de vaccinare constă în două doze, administrate la interval de 21 de zile, însă dozajul este diferit, reprezintă practic o treime din doza care se foloseşte în momentul de faţă la cei cu grupa de vârstă peste 12 ani şi la adult, iar din acest punct de vedere datele de siguranţă şi datele de eficacitate sunt cât se poate de bune, în sensul în care vaccinarea cu schemă completă la grupa de vârstă 5-11 ani s-a asociat cu o eficacitate de peste 91% în ceea ce priveşte prevenirea cazurilor de COVID-19. Compania BioNTech/Pfizer a depus la Agenţia Europeană a Medicamentului datele studiilor clinice efectuate şi ne aşteptăm ca la jumătatea lunii decembrie, dar e posibil ca acest termen să fie devansat, Agenţia Europeană a Medicamentului să facă recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 5-11 ani pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a explicat că pentru această grupă de vârstă flacoanele de vaccin sunt diferite, precizând că vor exista cabinete dedicate de imunizare amenajate în cadrul centrelor de vaccinare. „Prevăd 10 doze pe flacon, iar dozajul pe doză este o treime din doza care se foloseşte în momentul de faţă, adică 10 micrograme. Noi am avut deja o primă întâlnire pe modalitatea de organizare a campaniei de vaccinare adresată acestei grupe de vârstă. Foarte probabil că vom rămâne pe aceeaşi infrastructură logistică, în sensul în care în centrele de vaccinare existente vom organiza un cabinet dedicat pentru vaccinarea copiilor cu grupa din grupa de vârstă 5-11 ani. Alături de această posibilitate de vaccinare evident că va exista posibilitatea de vaccinare la medicul de familie şi suplimentar avem în vedere organizarea de cabinete de vaccinare în spitalele de pediatrie, tocmai pentru a crea o accesibilitate mai crescută pentru această grupă de vârstă”, a afirmat Gheorghiţă.

Şeful CNCAV a subliniat că, în mod deosebit, vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani „va fi ferm recomandată celor care sunt în evidenţă cu afecţiuni cronice”. „Şi aici vorbim de: obezitate, diabet, afecţiunile cronice renale, afecţiunile neurologice, Sindromul Down, care ştim că din păcate creşte riscul de 10 ori de deces în cazul maladiei COVID-19, dar şi alte afecţiuni neoplazice, cum ar fi bolile oncohematologie, leucemiile, limfoamele şi aşa mai departe, copiii care sunt în evidenţă cu tratamente care scad răspunsul imun. Pentru celelalte grupe de vârstă va fi recomandat vaccinul de la compania BioNTech -Pfizer, în funcţie de rapoartele de risc/beneficiu, şi aici vom vedea toate aceste date, pentru că Centrul European de Control al Bolilor va face acest raport, va face aceasta evaluare de risc/beneficiu, tocmai pentru a vedea cât se poate de clar care va fi impactul vaccinării asupra riscului de infecţie şi asupra transmiterii, pentru că acest lucru ne interesează foarte mult”, a declarat Gheorghiţă.

Au fost raportate şase cazuri de miocardită la tineri între 17 şi 29 de ani vaccinaţi cu Pfizer

Şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a afirmat marţi că în România au fost raportate şase cazuri de miocardită, înregistrate la cinci băieţi şi o fată, cu vârste între 17 şi 29 de ani, apărute după vaccinul Pfizer, precizând că „formele clinice au fost uşoare”, iar „evoluţia a fost foarte bună în toate cazurile”. El a fost întrebat dacă sunt cazuri noi la copii sau tineri care s-au vaccinat şi dacă există anumite recomandări sau investigaţii pe care ar trebui să le facă, în condiţiile în care sunt medici care le recomandă copiilor care fac sport de performanţă să ia o pauză de o lună, două. „În România, până la acest moment, sunt raportate şase cazuri de miocardită. Ele sunt raportate la cinci băieţi şi o fată. Grupa de vârstă este între 17 ani şi 29 de ani. Toate cele şase cazuri au apărut după vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, trei cazuri după administrarea primei doze, trei cazuri după administrarea celei de-a doua doze. În toate cele şase cazuri, evoluţia a fost favorabilă, adică tinerii au fost internaţi şi s-au externat cu o stare generală foarte bună. Media timpului apărut de la administrarea dozei şi până la diagnostic a fost de maxim, practic în primele şapte zile s-au stabilit aceste diagnostice, dar repet, formele clinice au fost uşoare, evoluţia a fost foarte bună în toate cazurile. Şi dacă ne uităm la numărul de doze administrate grupei de vârstă între 12 şi, respectiv, până la 29 de ani, inclusiv, practic rata de raportare este similară cu ceea ce s-a raportat în celelalte ţări: în Israel, în Statele Unite, şi anume aproximativ un caz la 100.000 de doze administrate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Risc de sindrom inflamator multisistemic al copilului, într-un interval de timp de până la 6-7 săptămâni de la boală

Întrebat dacă părinţii trebuie să fie atenţi la ceva anume sau să le facă investigaţii tinerilor după vaccin sau după COVID copiilor, şeful CNCAV a explicat: „Nu, pentru că, în aceste situaţii, semnele clinice care ridică suspiciunea de miocardită cel mai frecvent au fost legate de durerea în piept, durere toracică, palpitaţii şi stare de oboseală”. „Acestea au fost cele mai… sigur şi febra a fost relatată în anumite cazuri. Dar în absenţa acestor simptome, care sunt evocatoare şi care, repet, apar foarte rar, nu este nevoie de alte investigaţii. Şi aici mă refer după vaccinare”, a menţionat el.

Potrivit acestuia, nu sunt recomandări cu privire la „o supraveghere particulară” a copiilor care au trecut prin boală. „După infecţia cu SARS-CoV-2, după COVID, ştim că există acest risc de sindrom inflamator multisistemic al copilului, care apare cu o frecvenţă, cel puţin după datele acumulate în SUA, de un caz la aproximativ 1.000 de copii care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 şi aici nu are importanţă forma de boală, gravitatea bolii prin care a trecut copilul. Apare undeva într-un interval de timp de până la 6-7 săptămâni de la boală şi care se caracterizează evident prin febră, pentru că de aia este sindrom inflamator, şi care interesează cel puţin două organe, foarte frecvent fiind interesată şi inima, şi cordul, ceea ce evident în multe cazuri a necesitat internarea copiilor în secţia de terapie intensivă. Deci boala în sine, infecţia naturală are un impact semnificativ crescut asupra, inclusiv asupra copilului, chiar dacă forma în sine, forma de boală nu este una gravă la început. Însă sunt aceste complicaţii inflamatorii, imunologice care apar, repet, după vindecarea aparentă a bolii. Dar şi în aceste situaţii sunt studii care într-adevăr arată o afectare silenţioasă, o afectare inaparentă a cordului, dar aceste date sunt greu de evaluat în momentul de faţă din punct de vedere al impactului pe sănătatea efectivă a copilului şi al impactului pe cord. În momentul de faţă nu sunt recomandări de o supraveghere particulară a copiilor care au trecut prin boală”, a arătat Gheorghiţă.

În cazul în care apar modificări în starea generală, în starea clinică a copilului, a adăugat şeful CNCAV, atunci este important ca acesta să se prezinte la medic pentru evaluare, dar altfel nu se recomandă investigaţii pentru o eventuală afectare subclinică miocardică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here