Guvernul PNL a fost dat în judecată de mai mulți primari PSD din Vrancea pentru alocarea discreționară de fonduri

0
1878

Mai mulți primari social democrați vrânceni au dat în judecată Guvernul pentru modul în care premierul demis Florin Cîțu a alocat discreționar aleșilor PNL bani la ultima rectificare bugetară. Cererile de chemare în judecată au fost făcute la Curtea de Apel București. Obiectul procesului îl reprezintă „anulare act administrativ cu caracter normativ HG nr. 1088/2021”. Hotărârea de Guvern menționată a fost dată la începutul lunii octombrie și a vizat alocarea a peste un miliard de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, pentru unele unități administrativ-teritoriale.

Primarii social democrați au arătat că, din cei peste un miliard de lei alocați UAT-urilor, majoritatea banilor au mers către primăriile conduse de primari PNL și UDMR, în detrimentul celorlalți aleși. Practic, primarii social democrați acuză că sumele au fost alocate pentru clientela de partid. Printre edilii vrânceni care au depus aceste plângeri se află află primarii comunelor: Fitionești-Iordache Cazacu, Slobozia Ciorăști-Elena Gîrneață, Cîmpuri- Ion Vlad, Ruginești-Ion Avram, Străoane-Vasile Zbîrciog. Primarul comunei Fitionești arată în plângerea depusă că sumele alocate de guvern UAT-urilor la ultima rectificare bugetară au fost transferate în mod nelegal, pe criterii politice și discriminatorii. Primarul acuză „caracterul discreționar al sumelor stabilite, al atribuirii lor pe criterii politice, cu favorizarea evidentă a Partidului Național Liberal și U.D.M.R. și încălcarea normelor imperative privind finanțele publice și bugetul de stat”.

          „Hotărârea de Guvern nr. 1088/2021 nu a fost în fapt un act pentru organizarea executării legii bugetului, ci au modificat însăși substanța acestuia, în mod total discreționar, fără acordul Parlamentului, făcând posibilă constituirea unui buget paralel. S-au transferat în mod nelegal sume din bugetul de stat către bugetele locale, încălcându-se principiile prevăzute de art.12 din Legea 500/2002, respectiv principiul neafectării veniturilor, specializării, echilibrului bugetar și publicității. Pentru ca procedurile dreptului bugetar naţional să asigure realizarea obiectivelor politicii guvernamentale în materie, este necesar ca procesul complex al elaborării şi executării bugetului să se deruleze în conformitate cu anumite principii. Conform Legii privind finanţele publice la baza elaborării şi executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale stau: principiul anualităţii; principiul universalităţii; principiul unităţii bugetare; principiul neafectării veniturilor bugetare; principiul specializării bugetare; principiul echilibrului bugetar; principiul publicităţii bugetului. Existenţa resurselor financiare este o condiţie generală a acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. De aceea, majorările de cheltuieli în cursul anului bugetar se pot efectua cu condiţia ca iniţiatorii să prevadă şi resursele necesare acoperirii acestora. Acest principiu a fost încălcat tocmai prin multiplele alocări din fondul de rezervă a veniturilor de la buget constând în sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată către fondul de rezervă“, se arată în cererea de anulare depusă la Curtea de Apel București, Secția Contencios Administrativ și Fiscal împotriva Guvernului, de primarul comunei Fitionești, Iordache Cazacu.

 „Alocarea sumelor de bani este realizată pe criterii politice, discriminatorii

Primarii consideră că actul normativ prin care au fost alocate sumele de bani este nelegal, „este nemotivat și încalcă principiile egalității și proporționalității“. „Alocarea sumelor de bani este realizată pe criterii politice, discriminatorii. (….) Hotărârea de Guvern contestată a fost întemeiată pe un singur act „Notă de Fundamentare” – document extrem de laconic, schematic și lipsit de substanță. Acesta prezintă secţiuni conform cărora, deși era necesar, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nu realizează nici o analiză formală referitoare la impactul socio-economic al actului, impactul financiar, efectele actului asupra legislaţiei în vigoare, consultări prealabile efectuate în vederea elaborării actului, măsurile şi problemele legate de implementare“, se mai arată în cererea de anulare.

Primarul arată că una dintre justificările invocate de guvern pentru alocarea de fonduri a fost pandemia de coronavirus însă alocarea de bani doar pentru comunele conduse de edili PNL reprezintă un tratament discriminatoriu față de alte localități care sunt în aceeași situație. Deși scopul declarat a fi urmărit prin alocarea sumelor din fondul de rezervă a fost sprijinirea administrațiilor publice locale în contextul actual și finanţarea cheltuielilor necesare, în realitate, partidul politic din care fac parte conducătorii diferitelor unități administrativ-teritoriale constituie unicul criteriu în funcție de care destinatarii măsurii beneficiază de aceste sume, măsura adoptată fiind în final un răspuns inadecvat la situația dificilă actuală, se mai arată în document.

La Străoane, primarul Vasile Zbîrciog, ne-a spus că suma alocată a fost extrem de mică raportat la necesarul de fonduri al comunității. „Am recurs la această soluție extremă deoarece considerăm că am fost vitregiți de un drept pentru că primării liberale care nu au solicitat bani au primit sume mari iar noi, care aveam nevoie de fonduri, am primit sume foarte mici, de 50 mii lei. Consider că nu a fost o procedură corectă. Noi aveam nevoie de ajutor pentru că avem multe proiecte în derulare, cum ar fi alimentarea cu gaze, proiectul căminului cultural și aveam nevoie de bani. Suntem la limita de jos, oamenii au nevoie și ne cer să realizăm investiții în comună dar nu avem bani”, ne-a spus primarul Vasile Zbîrciog.

Vă reamintim că Guvernul demis condus de Florin Cîțu a alocat județului Vrancea la ultima rectificare bugetară suma de 13,18 milioane de lei din Fondul de rezervă aflat la dispoziția prim ministrului. Banii au fost alocați pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare și dezvoltare ale administrațiilor publice locale până la sfârșitul anului 2021. Numai că, deși toate cele 73 de administrații locale din Vrancea se confruntă cu aceeași mare problemă, respectiv lipsa banilor pentru funcționare, dezvoltare și combaterea pandemiei de coronavirus, doar primăriile conduse de primari PNL au primit sume consistente cuprinse între 200 și 400 de mii de lei. Asta în timp ce primarii social democrați au primit în marea lor majoritate suma de 50 de mii de lei, adică echivalentul a 10 mii de euro. Mai exact, 35 de localități din Vrancea conduse de primari PSD, însumând peste 65% din populația județului, au primit 1,8 milioane de lei, deși necesitățile strigente erau în valoare totală de peste 145 de milioane de lei. Adică, cele 35 de localități au primit 1,26 la sută din sumele solicitate! În plus, municipiul Focșani nu a primit niciun leu!

Sursa foto: cotidianul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here