FOTO! „Nu cred că mi se poate întâmpla mie”. Polițiștii vrânceni au discutat cu elevii pe tema traficului de persoane

0
872

18 OCTOMBRIE 2011 – ZIUA EUROPEANĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE 

18 octombrie marchează Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane și a constituit pentru polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea o oportunitate de a trage un semnal de alarmă asupra acestui fenomen şi de a promova demersuri de informare a populaţiei şi de prevenire a diverselor forme de manifestare. 

Traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile activități infracționale din lume, alături de traficul de droguri și de armament, dar, spre deosebire de acestea, victimele  traficului de persoane pot fi revândute de nenumărate ori. Fie că este vorba de exploatare prin muncă, prin cerșetorie sau exploatare sexuală, traficul de persoane este sclavia erei moderne, în care unii oameni profită de pe urma controlului și exploatării altora.

 Nu cred că mi se poate întâmpla mieeste un mod de gândire pe care îl au majoritatea tinerilor, indiferent de nivelul de educație sau clasa socială din care fac parte. 

 Din nefericire, chiar această mentalitate îi  face să fie relaxați în fața pericolelor și astfel să ajungă  la experiențe cu consecințe grave, chiar fatale.

 În județul Vrancea, în perioada 14 – 18 octombrie, a.c. o serie de activități adaptate actualului context epidemiologic au fost incluse în activitățile desfășurate de polițiștii de prevenire, de ordine publică dar și de la siguranță școlară din cadrul I.P.J. Vrancea, alături de parteneri instituționali din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane Centrul Regional Galați și C.P.E.C.A. Vrancea. 

Astfel, au fost realizate activități de informare și conștientizare a tinerilor cu privire la riscurile şi implicaţiile asociate traficului de persoane. În egală măsură, iniţiativa și-a propus să abordeze ambele dimensiuni ale traficului, respectiv cererea şi oferta care favorizează existenţa acestui fenomen. 

Activitățile au fost desfășurate atât în format fizic cât și online la Școala Siretu Mărășești, Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza din Focșani, Colegiul Național „Gheorghe Balș”, Liceul „Emil Botta”, școlile Ruginesti, Popești, Urechesti, Cârligele, Cotești și Vânători. 

Discuțiile cu tinerii au pornit de la vizionarea unui film ce ilustrează prin exemple concrete felul în care tinerii, băieți și fete, pot fi atrași în cursa traficanților. 

Tinerii s-au arătat surprinși de faptul că traficul de persoane nu îmbracă în faza de recrutare acea formă agresivă, cu răpiri și violență, cum este cel mai des prezentat în filme, ci constă mai degrabă în manipulare și înșelăciune, multora ”vânzându-li-se” promisiuni și speranțe false. Traficanții îi câștigă încrederea viitoarei victime, prezentându-i o poveste frumoasă, credibilă și convingătoare, manipulând nu doar victima ci și familia acesteia să aibă încredere.

Mulţi au fost recrutaţi de către bărbaţi şi femei care promiteau “locuri bune de muncă” în Europa, altora, care aveau probleme medicale, li s-a promis urmarea unui tratament sau a unor investigații medicale speciale.

În alte situații, tinere femei au acceptat să plece în vacanță în străinătate, împreună cu prietenii lor sau au plecat cu partenerii în “afară” pentru a-și construi un trai mai bun. După ce ajung la destinaţie, speranţele acestor oameni urmează să se transforme într-o realitate întunecată, ei vor trebui să realizeze diferite activități împotriva voinței lor și în folosul exclusiv al acelora care i-au “ajutat” – plătindu-le călătoria sau găsind acel loc de muncă. Ajutorul se transformă în datorie către recrutori, pe care victimele trebuie să o plătească muncind pentru cei care le exploatează.

Datoria este fictivă și nu poate fi plătită niciodată.

Participanții au primit diplome și au  decis ca pe viitor să nu fie nepăsători și  să ducă mesajul mai departe către persoane ce se află în situații de risc.

Cum îţi dai seama că o persoană este victimă a traficului de fiinţe umane?

Nu ignora problemele celor din jur!

  • condiţia socială a victimelor traficului de persoane este caracterizată, în general, de următoarele aspecte: sărăcie, discriminare şi lipsă de oportunităţi de angajare sau educaţie, marginalizare socială, neglijenţă şi abuz din partea familiei, insuficientă cunoaştere a drepturilor, obligaţiilor şi reglementărilor din domeniul migraţiei şi al accesului la libera circulaţie
  • victimele traficului de persoane pot fi victime ale violenţei fizice sau sexuale, iar drepturile şi libertăţile le sunt negate ori nerespectate
  • orice semn al unei traume fizice sau psihice poate constitui un indiciu pentru identificarea ori diferenţierea unui caz de trafic de persoane
  • victimele traficului de persoane sunt supuse unor forme de abuz şi constrângere. Astfel, victima poate să prezinte diferite echimoze, plăgi care pot fi semnele unui posibil abuz fizic sau să reclame cã a fost supusã abuzului sexual
  • victima traficului de persoane poate să fie apatică, absentă, să dea impresia că nu înţelege foarte clar ceea ce i se cere ori ceea ce i se explică, să izbucnească în plâns de fiecare dată când este abordată sau să aibă dificultăţi în a-şi reaminti cu exactitate ce i s-a întâmplat
  • victima traficului de persoane poate să reacţioneze cu neîncredere şi chiar iritare faţă de cei care au intervenit în scoaterea ei din mediul în care se afla şi să nege chiar situaţia de abuz în care s-ar fi aflat
  • majoritatea victimelor traficului de persoane, în special cele supuse exploatării prin muncă, prezintă, în perioada imediatã ieşirii din trafic, semne ale privării de somn, hrană şi ale epuizării fizice la care au fost supuse.

Cui te poţi adresa pentru a ajuta o victimă a traficului de persoane?

– Poliţiei
– Misiunilor diplomatice ale României în străinătate
– Liniei Telverde 0 800 800 678
– Organizaţiilor neguvernamentale.

Comunicat IPJ Vrancea din 19 octombrie 2021

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here