Ce și-au asumat PNL și USR pentru miliardele din PNRR? Înghețarea pe 50 de ani a PIB-ului pentru pensii, eliminarea stimulentelor pentru angajați, impozite mai mari

0
1947

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat pentru România ascunde o serie de măsuri fiscale pregătite de Guvernul PNL-USR. Cu scuza fondurilor europene, liberalii au fost de acord cu eliminarea stimulentelor pentru angajații din construcții, modificarea impozitelor pe proprietăți, reducerea cheltuielilor cu pensionarii, introducerea de stimulente pentru ca românii să lucreze până la 70 de ani. Acestea sunt o mică parte din „reformele” asumate de Guvernul PNL – USR pentru a accesa fonduri de aproape 29,1 de miliarde de euro. Jumătate din fondurile destinate României, 14,2 miliarde de euro, sunt fonduri nerambursabile iar 14,9 miliarde reprezintă împrumuturi, cu dobânzi mici. Banii vin însă cu o serie de condiții acceptate de autoritățile române fără să anunțe niciun cuvânt despre acestea. Sunt modificări care vizează atât modul de impozitate a salariaților, a microîntreprinderilor dar îi afectează și pe pensionari. Mai grav, măsurile asumate să fie implementate de Guvernul PNL-USR sunt pentru termene foarte lungi, care ajung la 50 de ani, cum este cazul limitei impuse cheltuielilor cu pensiile. În ceea ce priveșta partea de fiscalitate, cei mai afectați sunt cei care beneficiază de diferite scutiri de impozite, stimulente fiscale.

De exemplu, guvernul PNL – USR și-a asumat modificarea legislației fiscale pentru eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru angajații din construcții. A fost stabilit și un calendar. Retragerea facilităților acordate angajaților din construcții va începe în 2025 și se va desfășura treptat până la final de 2028. Alte măsuri trecute în PNRR se referă la eliminarea graduală a stimulentelor fiscale, a breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, contribuțiile sociale, impozitele pe proprietate. De exemplu, în cazul impozitelor pe proprietate care sunt plătite de persoanele fizice intenția este ca baza pentru acestea să fie valoarea de piață a imobilelor. Rezultatul va fi un impozit mai mare pentru milioane de români care dețin o locuință.

Situația este mai dramatică pentru pensionari, cu toate promisiunile făcute de PNL pentru recalcularea pensiilor. Potrivit PNRR, cheltuielile cu pensionarii ar urma să fie reduse prin diminuarea posibilităților de pensionare anticipată și introducerea de stimulente pentru majorarea perioadei de angajare, creșterea voluntară a vârstei de pensionare până la 70 de ani, corespunzător creșterii speranței de viață. De asemenea, până în 2035 va fi egalizată vârsta de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani.      Poate cea mai gravă decizie luată de guvernul liberal este menținerea cheluielilor cu pensiile la doar 9,4% din PIB, inclusiv în cazul recalculării pensiilor, pe un termen foarte lung, respectiv 2022-2070. Adică 50 de ani, cheltuielile cu pensiile vor fi limitate la 9,4% din PIB-ul României. Economistul Adrian Câciu atrage atenția că prin această decizie, Guvernul PNL-USR îi condamnă pe români la sărăcie. Deși știe că România va avea un plus de 1,3 milioane pensionari până în 2035, Guvernul și-a asumat ca pentru 50 de ani, adică până în 2070 să nu dea mai mult decât 9,4% din PIB pentru pensii. Adică să împartă cheltuiala totală ce o face acum la un număr de 5 milioane de pensionari la 6,4 milioane de pensionari în 2035 și după. Adică să scadă pensiile nete. Asta în contextul în care media UE a cheltuielilor cu pensiile este de 12,7% din PIB. Ce înseamnă asta? Ghinea și Guvernul României au condamnat românii la sărăcie pe termen lung. România își asumă, prin incompetența conducătorilor săi să nu realizeze o convergență reală a nivelului de trai al pensionarilor români către media nivelului de trai european. 50 de ani!!! O viață de om! Practic după ce-i condamnă pe români la sclavie prin salarii mici, Guvernul îi condamnă și la sărăcie după eliberarea din sclavie, scrie economistul Adrian Câciu.

Măsurile adoptate prin noul PNRR au fost criticate de europarlamentarii români care atrag atenția asupra consecințelor sociale ale creșterilor de taxe, de impozite și înghețării pensiilor. „În ce măsură asumarea de către Guvernul României a creșterii taxelor prin PNRR va ajuta la redresarea economică a României? În documentul aprobat de Bruxelles, Guvernul PNL-USR se angajează la creșterea taxei pe proprietate, a taxei pe profit și eliminarea regimurilor fiscale stimulative pentru sectoare cheie din economia românească (exemple: IT, construcții, produsele bio, etc.). În ce măsură înghețarea pensiilor și blocarea legii pensiilor actuală va ajuta populația României deja îmbătrânită să aibă speranța unui viitor mai bun și cum va afecta acest lucru consumul care a fost elementul central în dezvoltarea economică a României din ultimii ani?, scrie europarlamentarul Victor Negrescu.

Guvernul s-a angajat să renunțe la încălzirea cu lemne a locuințelor

PNRR aprobat de Bruxelles pentru România include elemente noi, care nu au fost prezentate cetățenilor și care îi vor afecta în special pe oamenii care locuiesc în mediul rural. Aproape jumătate din locuințele din România folosesc lemn de foc pentru încălzire în perioada iernii, ponderea cea mai mare fiind în mediul rural, în special în localitățile din zona de munte. În schimb, autoritățile române și-au asumat prin PNRR să adopte un cadru legislativ pentru decarbonarea sectorului de încălzire, cu măsuri care includ renunțarea la lemn ca sursă de combustibil. „Reforma: (…) va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. (…) Reforma (…) va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră”, arată Profit.ro într-un articol dedicat măsurilor asumate de guvern în sectorul de încălzire.

Ce a mai rămas din promisiunile PNL de două miliarde euro pentru Vrancea

Ce investiții noi aduce PNRR pentru vrânceni? Singura certitudine este asigurarea finanțării pentru autostrada A7 Ploiești- Pașcani, investiție demarată în perioada guvernului PSD, când au fost semnate contractele pentru proiectele tehnice. Celelalte promisiuni de investiții sunt vorbe în vânt, mai ales după ce liberalii vrânceni, aliniați în spatele lui Ion Ștefan „Grindă”, l-au huiduit pe premierul Florin Câțu la congresul unde acesta a fost ales președintele PNL. De exemplu, proiectul noului Spital județean anunțat cu mare tam tam de liberalii vrânceni este doar unul din cele 25 de proiecte în sănătate aflate pe o listă din care se va face selecția noilor investiții. Așadar, nicio certitudine că banii europeni vor fi folosiți pentru construcția noului spital județean din Focșani. Doar promisiuni. În rest, nicio investiție din cele promise de liberali la începutul acestui an.     Atunci, deputatul Ion Ștefan „Grindă” anunța investiții de două miliarde de euro prin noul PNRR în următorii șase ani. Pe listă erau lucrările la canalul Siret – Bărăgan (respins de specialiștii europeni pentru că autoritățile române nu au reușit să demonstreze că sistemele de irigații nu afectează mediul ), drumul expres Focșani-Brăila, extinderea rețelelor de gaze naturale sau realizarea unui parc industrial în județ. Colegul acestuia, deputatul Ionel Dancă plusa cu mai multe proiecte, precum „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii se irigații, incluzând amenajările hidrografice de pe râul Siret din sudul Moldovei (Vrancea, Galați, Brăila, Buzău) # Înființarea de parcuri industriale (Garoafa – Vrancea), dezvoltarea turismului cu specific viticol și alte obiective de investiții de interes local (DN Soveja – Lepșa). „Cu sprijinul Președintelui PNL, Ludovic Orban, și al Premierului PNL, Florin Cîțu, echipa PNL Vrancea a susținut includerea acestor proiecte de investiții în #PNRR așa cum au fost propuse în Programul de guvernare PNL”, scria deputatul liberal într-o postare pe facebook din 9 aprilie. După cinci luni, Orban nu mai este președinte la PNL, fiind învins de premierul Florin Câțu, cel care a fost huiduit de liberalii vrânceni la congresul partidului de săptămâna trecută.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here