Monumentul istoric „statuia generalissimului Aleksandr Suvorov‟ de la Dragosloveni, comuna Dumbrăveni a fost inclus pe lista unui amplu proiect ce vizează executarea unor lucrări de reparație și restaurare. Valentin Tîlvăr, primarul comunei Dumbrăveni, ne-a spus că aceste lucrări au început în urmă cu aproximativ două luni, iar investiția este realizată de Ambasada Rusiei. „Mici lucrări de reparație au fost făcute și în urmă cu 10, poate 12 ani în urmă. Acum, lucrările sunt mult mai ample. Încă nu se știe exact când se vor finaliza aceste lucrări și nici când sau dacă va avea loc o inaugurare, urmând ca aceste detalii să fie stabilite pe parcurs‟, a precizat primarul Valentin Tîlvăr.
Joia trecută, în cadrul unei video conferințe online, ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, a răspuns întrebărilor reporterilor Monitorului de Vrancea cu privire la lucrările de reparații și restaurare ale statuii generalului rus Aleksandr V. Suvorov.
„Generalul Aleksandr Suvorov este un comandant rus legendar, faimos pentru faptul că nu a pierdut nici măcar o bătălie pe vremea când era comandantul armatei, și binecunoscut pentru faptul că a traversat Alpii pe timp de iarnă, zdrobind rezistența forțelor napoleoniene, nu ale lui Napoleon Bonaparte în persoană. Statuia este localizată nu foarte departe de Focșani, în comuna Dumbrăveni, județul Vrancea. Am început aceste lucrări de reparații și restaurare pentru că, atunci când am ajuns aici, am aflat că fundația monumentului este plină de crăpături, nu foarte periculoase acum, însă, cu trecerea timpului, gravitatea lor ar putea crește.
Anul trecut au fost alocați banii de guvernul rus. Din păcate, pentru acest proiect, în ciuda scanării preliminare a acestei statui, care este localizată pe un deal pe lângă care trece drumul principal, experții au găsit la fundație probleme mult mai profunde care necesită a fi reparate. Vorbim despre rădăcini vegetale care distrug atât betonul fundației, cât și alte elemente ale statuii. Mă tem că nimeni nu a reparat vreodată acest element al monumentului de la construirea lui, nu am informații exacte. Sperăm că vom găsi o cale de a reconsolida monumentul așa cum se cuvine cu ajutorul experților de la Petrotel-Lukoil și al sponsorilor noștri, deoarece suntem de părere că acest monument este o moștenire culturală și istorică comună celor două state: România și Rusia‟, a precizat ambasadorul Valery Kuzmin.
Istoria statuii ecvestre de la Dumbrăveni, spusă de istoricul Florin Dîrdală
Statuia ecvestră a generalului rus Aleksandr V. Suvorov de la Dumbrăveni are o poveste interesantă pe care am aflat-o cu ajutorul istoricului Florin Dîrdală, specialist în cadrul Arhivelor Naționale Vrancea. „Statuia lui Suvorov de la Dumbrăveni, cea pe care o putem vedea azi pe un delușor lângă DN 2 -E 85, este închinată memoriei unui mare general rus A. V. Suvorov, datorită căruia influența otomană în regiunea noastră a fost mult diminuată. În urma bătăliilor câștigate de acest personaj (Focșani, Râmna-Râmnic) și în alte puncte disputate între cele două Imperii, granița Rusiei s-a stabilit pentru prima dată pe râul Nistru, iar influența rusească în aceste ținuturi românești a crescut foarte mult. Așa că Suvorov a primit în vremea vieții, de la mai marii săi, toate onorurile posibile, iar un secol mai târziu, regimul bolșevic l-a evaluat pozitiv, fiind vorba, chiar și în lumina noii ideologii, despre un mare erou al țării. Așa că în anul 1912 și următorul, Societatea Istorică Rusă a comandat și ridicat prima statuie dedicată lui Suvorov (Suvarov), lângă actuala linie feroviară, între stația Sihlea și stația Gugești‟, povestește Florin Dîrdală.
În prima statuie ecvestră, generalul rus este înfățișat pe un cal care avea toate picioarele pe soclu, „un simbol ecvestru ce demonstra că cel de deasupra (călărețul) a murit din cauze naturale și așa se poate, pentru că Suvorov nu a murit nici în bătălie, nici rănit după aceasta, ci în patul său, în anul 1800‟, explică istoricul. Se pare că în vremea Primului Război Mondial, comandanții ruși au dispus ca statuia lui Suvorov să fie pusă la adăpost într-un teritoriu sigur, la Odesa și mai apoi la Izmail. „Decenii mai târziu, după ce sovieticii au ieșit victorioși după al II-lea Război Mondial, și au putut să-și mențină corpuri de armată prin toate țările aflate sub controlul lor, la noi în județ a venit din nou vorba să fie reașezată statuia lui Suvorov, dar nu în vechiul loc al originalului ci pe pintenul de deal ce domina și străjuia toată valea Râmnei (nu Râmnic) dinspre câmpie, încă o dovadă a faptului că grosul bătăliei câștigate de acesta a fost pe Râmna și nu pe Râmnic. Sunt discuții numeroase legate de data inaugurării acestui monument, unii zicând că e vorba de anul 1949, alții de 1959‟, potrivit sursei citate.
De această dată, statuia lui Suvorov a suferit câteva modificări, „calul având un picior ridicat în aer, ceea ce poate însemna, după regulile de specialitate, că cel de deasupra a murit ca urmare a unei răni căpătate în lupte, fapt care se poate demonstra după cercetări documentare mai ample și, pe deasupra, nu este lipsit de temei deoarece la câte bătălii a coordonat și câștigat A.V Suvorov, nu se poate să nu fi căpătat și unele răni, care la bătrânețe, să-i fi grăbit sfârșitul. Important este că județul nostru s-a ales cu un monument impunător, potrivit amplasat, încât este vizibil pe zeci de kilometri, iar personajul respectiv putem spune că a avut un rol pozitiv în istoria noastră recentă‟, mai spune Florin Dîrdală.
Fiul generalului Suvorov, mort după ce a încercat să-i calce pe urme tatălui
În urma cercetărilor sale, Florin Dîrdală a aflat că „Valea Râmnei a mai fost martoră unui eveniment important, și anume trecerea fiului lui Suvorov prin aceste locuri. Dornic să-și urmeze tatăl în analele militare ale istoriei Rusiei, acesta a vrut să-i repete performanțele războnice în războiul ruso-turc dintre anii 1806-1812, dar nu a reușit decât să se înece în râulețele Râmna sau Râmnic, mai sigur fiind ultimul, bineînțeles umflat de ploile puternice din primăvara lui 1811. A fost înhumat provizoriu într-o biserică din Râmnicu Sărat, apoi strămutat la Moscova cu toate onorurile vremii‟.
În anul 1949, comuna Dumbrăveni, nume pe care îl cunoaștem astăzi, fostă Plăginești sau Plăinești, a primit numele Generalisimul Suvorov, însă, „în anul 1964, comuna Suvorov a renunțat la acest nume ilustru și a primit ca denumire numele actual, Dumbrăveni, fără nici o legătură cu trecutul ei. S-a numit de-a lungul istoriei Târgu Cucu (de la târgul periodic ce avea loc în această localitate), Plainești sau Plaginești de la moșierul Plaino care a stăpânit aceste locuri aproape un veac sau Suvorov de la generalul care i-a spulberat pe mahomedani în marginea acestei localități. Dumbrăveni, cum i s-a zis și i se zice încă, probabil provine de la vreo dumbravă a locului (pădure tânără), dar n-are nici în clin, nici în mânecă cu istoria furtunoasă a acestor locuri‟, conchide Florin Dîrdală.