Deja ne-am obișnuit cu gândul că iarna s-a hotărât să petreacă primăvara alături de noi, așa că vântul, frigul și fulgii amețiți de nea care cad din când în când din cer fac parte dintr-un tabou firesc al lunii martie. Joi, Biserica Ortodoxă a sărbătorit Buna Vestire, o zi cu mare însemnătate pentru credincioșii de pretutindeni. La majoritatea bisericilor din centrului Focșaniului, mulțimea de oameni cu care ne-am obișnuit… a lipsit. Când și când un trecător smerit se oprea în loc, își făcea cruce și-și continua apoi drumul gârbovit de frig. La Catedrala „Sfânta Parascheva‟ din Focșani, frigul de afară i-a determinat pe enoriași să se roage în biserică, și nu afară așa cum obișnuiau să o facă în zilele în care soarele era mult mai generos. „Este zi de mare sărbătoare. În această zi îngerul Gavriil îi aduce Maicii Domnului vestea cea bună, spunându-i că va deveni mama Mântuitorului‟, explică o enoriașă.
Cea care „nu știuse de bărbat‟, l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu
Buna Vestire este prima sărbătoare mare din timpul Postului Paștelui, fiind și o zi cu dezlegare la pește. Potrivit crestinortodox.ro, „în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzând, îngerul i-a zis:
Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea. (Luca I, 26-38)‟.
Bătrânii spun că în ziua de Buna Vestire este bine să nu ne certăm cu nimeni și tot în această zi, cucul cântă vestind venirea primăverii. „Da, așa este, i se mai spune și Ziua Cucului pentru că acum ar cânta cucul pentru prima dată. Dar astea sunt superstiții din popor. Cine are frică de Dumnezeu, merge la biserică, se roagă și apoi încearcă să țină calea cât mai dreaptă. N-ar trebui să ajungem în cealaltă extremă. Nici în ceea ce privește certurile, nici cu cântatul cucului‟, este de părere un domn. Până la Învierea Domnului mai sunt aproximativ 37 zile de post.
Cum este calculată data Paștelui
Site-ul crestinortodox.ro mai scrie și că „Paștele din 2021 este prăznuit pe 2 mai. Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Paști s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ținut în anul 325 la Niceea. Sărbătoarea Paștelui este momentul în care prăznuim „omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți veșnice și săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri”.” Potrivit sursei citate, până în 2030 Paștele va fi sărbătorit în următoarele date:
2022 – 24 aprilie
2023 – 16 aprilie
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 2 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 8 aprilie
2030 – 28 aprilie
Conform antena3.ro, calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
