V-ați gândit vreodată cum este să fii turist în Focșani?! Noi am luat în calcul acest aspect și am hotărât să dedicăm o zi din fiecare săptămână pentru a descoperi obiectivele turistice din orașul nostru dezvăluindu-vă care este istoricul lor. Începem cu Obeliscul din Piața Unirii pe care unii oameni l-au denumit: „Morcov‟. Dacă nu ești familiar cu orașul și trebuie să te întâlnești cu cineva, punctul de reper este… „la Morcov, în Piața Unirii‟. Obeliscul poate fi considerat „cel mai iubit dintre monumente‟ din moment ce an de an treptele lui de granit roșu sunt „escaladate‟ de părinți, bunici, copii mari și mici fie pentru a se odihni, fie pentru a imortaliza momentul. Focșaniul, sau „Orașul de pe Milcov”, a păstrat în Piața Unirii monumentele care amintesc de Mica Unire de la 1859: Borna de hotar și Monumentul Unirii.
L-am contactat pe Florin Marian Dîrdală, de la Arhivele Naționale Vrancea, pentru a afla câteva detalii cu privire la acest monument. Iată ce am aflat:
„Proiectul monumentului a fost realizat de maistrul Ion Jalea și un grup de proiectanți din cadrul Atelierului de Proiectare Vrancea. Monumentul trebuia reprezentat dintr-un obelisc cu înălțimea de 19,64 m și un tor la bază din bronz cu scene din istoria neamului românesc și a Unirii Principatelor, având fixate circa 85 de personaje pe întreg tronul (Alexandru Iona Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Moș Ion Roată neapărat în prim plan). La turnarea de jos a Obeliscului se prevedea montarea unui ecuson de bronz. Prin urmare, Monumentul Unirii trebuia amplasat în Piața Unirii conform proiectului în faza STE avizat de Consiliul Popular al județului Vrancea și ridicat pe direcția bisericii Sf Ion Botezătorul și în axul Consiliului Popular Județean Vrancea latura lungă. Amplasamentul a fost studiat cu ani în urmă și de I S A RT Bucuresti, care prin STE-ul întocmit în anul 1972 și avizat de control consemna că la execuția Pieței Unirii din zona centrală a municipiului să se lase loc pentru executarea monumentului.
Conform documentelor, monumentul trebuia să aibă „la bază un rând de trei trepte, de 30 cm înalțime și lațime de 80 cm. Lățimea treptelor va permite circulația pe toate nivelele, inclusiv în jurul tronului, unde lățimea va fi de 1,50. Baza acestor trepte va avea forma de octagon”, formă ce a fost stabilită la ultima consultare cu
conducerea județului împreună cu maestrul Ion Jalea și arh Mircea Mihai din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă. S-a trecut la această modificare deoarece se considera că aceste trepte vor fi circulate, permițând chiar executarea unor hore în zile festive, lucru ce nu se putea efectua în proiectul inițial ce avea laturile pătrate”.
Florin Marian Dîrdală mai spune că „în urma vizitei conducerii de Partid și de Stat, în anul 1966 în Municipiul Focșani, s-a trasat sarcina realizării Pieții Unirii și a monumentului Unirii, simbol al Unirii celor două principate. Începând din anul anul 1967, pas cu pas, s-a trecut la rezolvarea acestor hotărâri, începînd cu concursul pentru piață din anul 1967, studii de amplasament, proiecte de execuție și ajungând la taluzare în anul 1974, prin realizarea întregului ansamblu de blocuri, a pavajelor și angajând proiectarea monumentului”.
Potrivit focsani-turism.info, „amplasat în centrul orașului, Monumentul Unirii este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului așezământ (Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei), înainte de unirea lor în 1862 pe data de 10 iulie (…)). A fost inaugurat la 24 ianuarie 1976 și este alcătuit dintr-un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui bazorelief de bronz – opera sculptorului Ion Jalea (1887- 1983). În prin plan este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerescu etc.), printre care se numără și renumitul țăran Ion Roată (deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc). Pe fațada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărită „Unirea Principatelor Române, 1859”.”
Conform site-ului Bibliotecii Județene – bjvrancea.ro, „pe tor se desfășoară un basorelief înfățișând în prim plan, spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogălniceanu, C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri și alți fruntași unioniști de la 1859, iar spre nord un muntean și un moldovean strângându-și mâinile în fața bornei de hotar. Prim planul se desfășoară pe toata suprafața torului, înfățișând diferite categorii de susținători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeș Moș Ion Roată. Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridică un obelisc sub forma unui trunchi de piramidă în secțiune pătrată, înalt de 16m, placat cu același granit roșu. Pe fața nordică este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscripția „Unirea Principatelor Române 1859”.
Piața care înconjoară obeliscul este situată pe vechiul hotar dintre Țara Românească și Moldova. Aici, în fiecare an, la 24 ianuarie, este omagiată Unirea Principatelor Române.
Sursa foto principala: www.focsani-turism.info
