Toate punctele de lansare a rachetelor antigrindină din județ vor fi operaționale în 2020, după ce anul acesta vor fi finalizate lucrările la ultimele patru puncte din Vrancea. În 2019 au fost alocate peste 7,6 milioane lei pentru construcția și omologarea a zece puncte noi de lansare a rachetelor antingrindină în Vrancea și Galați. Ion Marin, directorul Centrului de comandă al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, a arătat, la ședința Comisiei de Dialog Social de la Prefectură, că proiectul sistemului antigrindină cuprinde 12 puncte de lansare în Vrancea și 8 în Galați. Acum se lucrează cu opt puncte de lansare în Vrancea și două în Galați. Punctele de lansare a rachetelor antigrindină din Sihlea, Milcovul, Bordeasca Veche și Vulturu se vor adăuga celorlalte opt care funcționează la acest moment la nivelul județului Vrancea, respectiv Panciu, Bolotești, Varnița, Țifești, Ruginești, Vîrteșcoiu, Urechești și Vânători.
După finalizarea lucrărilor aflate în program la punctele de lansare a rachetelor se va ajunge la o suprafață protejată de peste 150 mii hectare numai la nivelul județului Vrancea. „Pentru acest an avem finanțare pentru realizarea restului de zece puncte de lansare, patru în Vrancea și șase în Galați. Până acum am pus la dispoziție amplasamentul pentru două localități în Galați, iar astăzi (ieri-n.r.) urmează să avem o întâlnire pentru a pune la dispoziție amplasamentele din Milcovul, Tătăranu, Sihlea. Au fost alocați bani, s-a alocat ceea ce nu s-a alocat de 10 – 12 ani. Sunt cifre certe, reale. Anul acesta sunt alocate fonduri pentru toate punctele de lansare. În acest an va fi realizată construcția și dotarea punctelor”, a spus directorul Ion Marin.
Acesta a menționat că prin construcția punctului de lansare a rachetelor de la Sihlea, va fi asigurată o protecție sporită în fața norilor cu gheață care vin din partea de sud, similar cu ceea ce se întâmplă acum la Varnița. De exemplu, din cele 536 de rachete antigrindină lansate anul trecut, aproape 40% au fost lansate de la Varnița. „Este o zonă aparte în România, fenomenul apare foarte rapid și cu bloc de gheață foarte mare. Este scutul care previne căderile de grindină care vin din acea parte”, a explicat Ion Marin, care a amintit de problemele cauzate de grindină în anii trecuți la Bolotești, Panciu sau Țifești, când grindina era curățată cu ifronul de pe drumuri. Ori, situația s-a schimbat de la introducerea sistemului antigrindină, iar vrâncenii au văzut că rachetele și-au dovedit eficacitatea și pagubele au fost mult mai mici.
Practic, de când a fost implementat sistemul antigrindină, fenomenele care erau extreme nu au mai creat probleme în localități, care înainte nu scăpau în niciun an de cinci-șase căderi de grindină.
Rachetele antigrindină nu au oprit ploile din mai
Directorul Ion Marin a prezentat și informațiile științifice care arată că lansarea rachetelor antigrindină nu are nicio legătură cu seceta. Astfel, în acest an au fost precipitații de peste 200 litri/ metru pătrat în luna mai și în iunie, perioadă în care s-au tras 360 de rachete în 15 zile. „Unde este seceta produsă de rachete? Dar sunt prea mulți specialiști în agricultură, așa este românul”, a adăuat directorul Ion Marin.
Mai mult, datorită protecției asigurate împotriva grindinei, și fermierii din zona de sud a județului vor să se implementeze acest sistem de protecție cu rachete antigrindină. În acea zonă protecția împotriva căderilor de grindină este asigurată până la Tătăranu. Practic, acolo ar mai trebui înființate două puncte de lansare a rachetelor, potrivit specialiștilor.
Directorul Ion Marin a explicat că procedura de lansare a rachetelor antigrindină începe de la datele furnizate de radarul meteo al ANMH. Norii sunt urmăriți pe harta electronică, unde se poate vedea că, la opt kilometri, dimensiunea grindinei ajunge la 7-8 centimetri. În funcție de informațiile furnizate de radar, se stabilește dacă norul intră în zona unde sunt punctele de lansare și apoi se cere acordul aviației. Astfel, cei din punctele de lansare sunt executanți, li se dau coordonatele, numărul de rachete care trebuie trase. „Comanda pleacă de la Centru pentru absolut toate punctele, toate înregistrările și convorbirile sunt stocate pentru o perioadă de cinci ani de zile”, a precizat directorul.
Conform Programului Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor, până în 2024 vor fi înființate două unități pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor și pentru combaterea secetei în Moldova și Muntenia. Combaterea grindinei poate fi realizată și cu generatoare terestre pentru combaterea căderilor de grindină, o alternativă la tehnologiile de însămânțare a norilor bazate pe rachete și pe tehnologiile avioanelor, care poate fi folosită de fermieri pentru suprafețe de 80-100 hectare. De asemenea, în Dobrogea și Bărăgan, combaterea căderilor de grindină se va realiza cu ajutorul aviației.
