Cea de-a doua zi a Simpozionului Prevenirea Infecțiilor Focșani, desfășurat anul acesta cu tema “Abordări actuale în prevenirea și controlul infecțiilor”, a adus în prim plan importanța prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale în actul chirurgical, combaterea fenomenului de răspândire a infecțiilor respiratorii acute în mediul spitalicesc, dar și situația județului Vrancea în ceea ce privește îmbolnăvirile de rujeolă.
În încheierea simpozionului medical, care a adunat și anul acesta la Focșani nume importante din medicină, atât din țară cât și de peste hotare, a vorbit medicul epidemiolog Janina Lazăr, din cadrul Direcției de Sănătate Publică Vrancea. Aceasta a tras un semnal de alarmă cu privire la importanța vaccinării antirujeolice.
„Mi-ar fi plăcut să vă spun că rujeola a fost odată ca niciodată, dar din nefericire, deși strategia OMS la care a aderat și România a fost ca până în anul 2015 să eliminăm rujeola de pe teritoriul țării, aceasta nu s-a adeverit și iată că suntem ajunși din urmă și rujeola încă pune probleme serioase de sănătate. România se confruntă cu o epidemie de rujeolă care a debutat în 2016. În perioada 2010-2011, Vrancea a stat destul de bine la capitolul rujeolă, dar ca-n anul 2018 n-am stat niciodată mai prost, în ultimii 10 ani. Anul 2018 a fost un coșmar din punctul acesta de vedere. Mediul urban a fost mai afectat decât mediul rural. Distribuția cazurilor de rujeolă după expunere ne-a arătat clar că un factor important al acestor cazuri a fost mediul de spital, deci expunerea în spital. În cazul nostru, expunerea în spital a fost în secția de Pediatrie, unde acești copii s-au prezentat pentru simptomatologie respiratorie specifică, ulterior au dezvoltat rujeolă, dar au lăsat în urma lor virusul în rândul cadrelor medicale, în rândul contacților, diseminând virusul în spital. Mediul familial ocupă 32% din ponderea cazurilor de rujeolă, pe care noi le-am înregistrat în anul 2018. Distribuția cazurilor de rujeolă pe grupe de vârstă ne-a arătat clar că numărul cel mai mare de cazuri a fost la copiii sub un an de zile, copii neeligibil la vaccin contra rujeolei, copii care ar trebui să fie protejați prin vaccinarea celorlați, dar lucrul ăsta nu s-a întâmplat pentru că, din nefericire, un articol care circulă pe internet a făcut mai mult rău decât bine. Și se pare că cuvântul Oliviei Steer atârnă mai greu decât cuvântul specialiștilor. Toate grupele de vârstă sunt afectate de rujeolă, nu doar copiii, nu doar adulții tineri, ci chiar și cei trecuți bine de 30 de ani. La copiii sub un an, incidența cea mai mare o au cei din mediul rural, din varii motive: acces scăzut la serviciile de sănătate, educație medicală scăzută, familii dezorganizate, statut social scăzut. Din celelalte grupe de vârste, observăm că mediul urban este cel mai afectat la cazurile de rujeolă, deși mediul urban ar trebui să aibă acoperirea vaccinală cea mai bună, pentru că avem pretenția că în mediul urban cu toții avem acces la servicii de sănătate optimă, avem o educație și putem permanent să ne informăm. Acoperirea vaccinală în Vrancea este sub 95%, lucru care a permis acumularea unei mase susceptibile de indivizi care să dezvolte rujeola și să o disemineze celorlați. Motivele nevaccinării au fost neprezentarea la vaccinare, refuzul nejustificat al vaccinării, câteodată unul dintre părinți chiar ne spunea că le este frică să nu facă autism. Am contorizat un deces la o fetiță de 5 luni, care ar fi trebuit să fie protejată prin vaccinarea celor din jurul ei. De asemenea, am contorizat 9 focare familiale în toate mediile, 5 în Focșani, 4 în Mărășești. Au fost afectați și copiii din grupa de vârstă de 5-9 ani, care trebuiau să fie vaccinați cu două doze, dar nu au fost”, a spus Janina Lazăr, medic epidemiolog în cadrul Direcției de Sănătate Publică Vrancea.
