Un sfinx cu capul de berbec, cioplit în gresie în urmă cu peste 3.000 de ani, a fost descoperit recent în Egipt, pe situl arheologic al unei vechi cariere de piatră de la Gebel el-Silsila, în apropiere de Aswan, informează miercuri Live Scince. Sfinxul, înalt de 3,5 metri, a fost descoperit într-un puţ adânc în care au fost aruncate resturi rezultate în urma exploatării pietrei în epoca romană. În jurul sfinxului arheologii au descoperit sute de fragmente de piatră, majoritatea lor conţinând hieroglife, precum şi o coroană în forma unei cobre pregătită de atac, sculptată în piatră, care urma să împodobească capul de berbec al monumentului.
Prezenţa acestei statui în locaţia fostei cariere de piatră este o enigmă, însă egiptologii sunt de părere că ar fi putut fi vorba de un monument care a fost comandat de un faraon şi apoi a fost abandonat, conform Mariei Nilsson, arheolog la Lund University din Suedia şi directoarea sitului arheologic de la Gebel el-Silsila. Dovezile sugerează că acest sfinx a fost sculptat probabil spre sfârşitul domniei faraonului Amenhotep al III-lea (bunicul lui Tutankamon şi cel de-al 9-lea faraon din Dinastia a 18-a). Atunci când Amenhotep a murit, sculptura comandată de el a fost abandonată.
Situl arheologic Gebel el-Silsila se află pe malul Nilului. O fostă carieră de piatră, în acest sit au fost descoperite şi locuinţele în care se adăposteau lucrătorii din carieră împreună cu familiile lor. De asemenea, Nilsson şi colegul ei, John Ward, au descoperit şi o necropolă pentru bărbaţi, femei şi copii în apropierea carierei, dar şi statuete reprezentându-i pe oficialii egipteni precum şi un mormânt intact, care a scăpat atenţiei căutătorilor de comori şi în care, de-a lungul timpului s-a infiltrat apa Nilului dizolvând corpurile înhumate acolo.
Sfinxul nou descoperit poartă denumirea de criosfinx (sfinx cu trup de leu şi cap de berbec). Denumirea completă pentru celebrul sfinx cu cap uman, una dintre emblemele Egiptului Antic, este „androsfinx”, aminteşte Live Scince. Partea superioară, spartă, a capului acestui criosfinx se afla la suprafaţa grămezii de pietre şi nisip în care restul sculpturii a fost îngropată încă din Antichitate, conform lui Ward. Începând de anul trecut, arheologii au excavat tone de pietre şi nisip dezvăluind întreaga statuie.
La baza statuii arheologii au descoperit cobra sculptată şi spartă în mai multe bucăţi, cunoscută drept „uraeus” şi care este un simbol al regalităţii egiptene. Ei au mai descoperit şi un sfinx mai mic, probabil sculptat de un ucenic ca exerciţiu prin care să-şi perfecţioneze meşteşugul. În jurul statuii, conform lui Ward, au fost găsite fragmente de fier rezultate din ciobirea dălţilor cu care artizani de acum 3.370 de ani au sculptat acest sfinx.
În apropierea sfinxului arheologii au mai descoperit sute de fragmente dintr-un „naos” (altar) prăbuşit dedicat lui Amenhotep al III-lea. Acest faraon, fiul lui Tutmes al IV-lea, a condus Egiptul între 1390 î.Hr. şi 1350 î.Hr. (date aproximative), în perioada Noului Regat (Imperiul egiptean 1550-1070 î.Hr.). Un fragment mare de piatră, inscripţionat cu hieroglife în ocru roşu şi care datează de la deschiderea carierei de piatră, a fost de asemenea descoperit în sit, iar egiptologii lucrează la descifrarea înscrisului, conform lui Ward.
Criosfinxul masiv a fost tăiat dintr-un bloc de gresie ce cântărea 10 tone, conform lui Ward şi arată ca o variantă neterminată a sfincşilor descoperiţi la Templul Khonsu din Karnak, un sit arheologi aflat nu foarte departe de Luxor. Această descoperire a fost documentată şi de o echipă National Geographic şi apare în episodul 5 al seriei de documentare „The Lost Treasures of Egypt” (Comorile pierdute ale Egiptului).
