După terminarea slujbei de Sfânta Maria de la mănăstirea Muntioru, o parte din credincioși au rămas să-i facă o surpriză arhimandritului Macarie, care a împlinit sâmbătă 69 de ani. Au venit îmbrăcați în costume populare, aducând cu ei aranjamente florale, în formă de inimă, de porumbel dar și o poartă simbolică. Grupuri de copii pregătiți de câteva cadre didactice i-au oferit un moment artistic, cu cântece religioase. 10 copii, în rolul celor 10 arhangheli, i-au oferit simbolic câte un trandafir alb în semn de mulțumire pentru cele 10 lăcașe de cult construite până acum de părintele Macarie. În timpul cântecelor dedicate lăcașurilor ridicate de părintele Macarie, cerul s-a închis, norii s-au adunat și a început să plouă. Pentru a continua momentul, au intrat cu toții în paraclisul de iarnă. Odată cu terminarea cântecelor, s-a oprit și ploaia. Până să iasă din nou afară toată lumea, un tânăr i-a dedicat părintelui Macarie câteva rânduri în semn de mulțumire. „Urmele pașilor lui pot fi atinse cu mâna, există inimi mari în care prezența lui este vie. Bătăile acestor inimi este glasul pașilor lui Hristos printre noi. O asemenea inimă mare este inima ta scump părinte Macarie, inima ta, părinte Macarie, bate pentru inima Maicii Domnului și inima Maicii Domnului bate pentru tine, părinte Macarie. Inima ta, părinte Macarie, este asemenea Oceanului Atlantic, ne cuprinde pe toți așa cum suntem cu bune, cu rele, așa cum oceanul cuprinde toată vegetația stricată și toți peștii. Părinte Macarie, de multe ori, poate în lipsa credinței noastre, te-am rănit, am rănit această inimă și astăzi îți aducem mulțumiri, poate că lacrimile dumneavoastră din zi și din noapte au făcut să nu scadă oceanul iubirii lui Dumnezeu față de noi, pentru acest lucru îți mulțumim părinte Macarie. Îți mulțumim ție crin ceresc că ai apărut în viața noastră păcătoasă, îți mulțumim părinte bun că nu ai lăsat urmele noastre de lut bătătorite de păcatele noastre și le-ai acoperit cu roua lacrimilor tale, îți mulțumim părinte bun că ne-ai legat cu zalele iubirii tale de scumpa ta inimă care bate doar pentru Hristos. Îți mulțumim ție copil nevinovat și pur, îți mulțumim ție și te iubim părinte sfinte, că lacrimile ce-mi curg pe față acum nu mă lasă alte vorbe să mai spun. La mulți ani!”, au fost vorbele rostite de un tânăr enoriaș ce le citea de pe o inimă roșie de carton scrise pentru părintele Macarie. Prezenți la serbarea zilei părintelui, primarii Ion Păun de la Jitia și Toader Gemănaș de la Nereju i-au oferit fiecare un tort și flori. După ce au ieșit afară, au făcut o horă mare, dansând cu toți Hora Sfinților, dar și Hora Unirii, îndemnând la unitate și credință între români. La final i-au mai cântat încă o dată la mulți ani, iar părintele, ca semn de mulțumire, a adresat oamenilor câteva cuvinte spuse din inimă și i-a invitat pe toți să guste din torturile primite. Se vedea pe fața părintelui că cel mai mare cadou era iubirea oamenilor. Bucuria din ochi, sclipirea, se datorau sentimentului de mulțumire și împlinire sufletească. Poate noi avem de toate și ne lipsesc multe. Lui, nu îi lipsește nimic. Îl are pe Dumnezeu și îi are pe oameni, pe credincioșii care vin la el la mănăstire indiferent de vreme, de drum sau de distanță. Asta îl face fericit pe părinte. Fericit, împlinit și mulțumit. „Mă bucur mult de acest praznic mare și mai ales de această zi de naștere a mea. Le mulțumesc părinților care au adus acești minunați copii, la acest minunat mare praznic și au cântat atât de frumos și emoționant. Le mulțumesc din tot sufletul și îi îndemn să își asculte părinții și profesorii, că vreau să ajungă copii ai țării noastre – luminoși, deștepți, curați și să nu facă asemeni celor care au plecat și nu se mai întorc în țara lor cea sfântă. Să vă ajute Dumnezeu pe toți, vă mulțumesc tuturor, mulțumesc domnilor primari, să fiți sănătoși și la anul dacă mai suntem pe aici, de bine…. dacă nu, ne găsim și dincolo“, au fost vorbele părintelui Macarie.
Părintele Macarie s-a născut pe 8 septembrie 1949 în satul Sările, comuna Bisoca, din județul Buzău. Tunderea sa în monahism s-a făcut la Mănăstirea Ciolanu, apoi a fost trimis ca viețuitor la Poiana Mărului. Nașul de călugărie a fost Preasfințitul Gherasim, Episcop vicar la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. Deși la naștere i s-a dat numele de Marcel, odată cu tunderea sa în călugărie a primit numele de Macarie, nume purtat de un mare sfânt care a trăit în secolul IV. Numele de Macarie înseamnă „Fericitul” în greacă. Mulți îl descriu pe Macarie Beșliu ca fiind un bătrân cu barba ninsă și răsfirată de vânt, cu glasul blând. Părintele Macarie îi binecuvântează pe toți credincioșii care urcă la el, la mănăstirea Muntioru. De curând, părintele Macarie a fost ridicat la rang de arhimandrit de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, în cadrul slujbei de sfințire a bisericii cu hramul „Învierea Domnului” din satul Sările, comuna Bisoca, județul Buzău, ultima sa ctitorie.
