Furnicile, capabile să producă în mod natural substanțe care omoară germenii, precum bacteriile sau ciupercile, reprezintă o sursă potențială pentru realizarea de noi medicamente pentru tratarea infecțiilor umane, au subliniat oamenii de știință în cadrul unui studiu recent, citat miercuri de AFP. În fața „creșterii riscului de agenți patogeni rezistenți la antibiotice care infectează anual circa două milioane de persoane în Statele Unite ale Americii”, cercetarea asupra modului în care insectele sociale luptă împotriva agenților patogeni ar putea furniza indicii pentru reducerea acestei rezistențe la tratamente, au explicat cercetătorii într-un articol publicat miercuri în revista Royal Society Open Science. Douăsprezece dintre cele douăzeci de specii de furnici testate dețin proprietăți antimicrobiene de grade diferite, se notează în lucrare.
În ciuda așteptările cercetătorilor, cele mai numeroase colonii și cele mai mari furnici, cele lucrătoare, nu au demonstrat o capacitate de producție de substanțe antimicrobiene mai puternice sau în cantități mai mari. De altfel, potrivit studiului, „două dintre speciile care au prezentat cea mai puternică activitate antimicrobiană se numără printre cele mai mici furnici testate (Monomorium minimum și Solenopsis molesta).
Pe de altă parte, opt specii de furnici nu păreau să producă antibiotice sau alte substanțe eficace împotriva bacteriei utilizată în acest studiu, în general nepatogenă, un stafilococ (Staphylococcus epidermidis), care se întâlnește pe piele. „Aceste rezultate sugerează că furnicile ar putea reprezenta o sursă viitoare de noi antibiotice pentru lupta contra afecțiunilor umane”, a declarat Clint Penick, profesor asistent la Universitatea de Stat din Arizona și autor principal al cercetării. „Una dintre speciile pe care le-am examinat, furnica Solenopsis molesta, a manifestat cel mai puternic efect antibiotic dintre cele testate” și până în prezent nimeni nu a demonstrat că ea utilizează antimicrobieni, a declarat Adrian Smith din cadrul Universității Raleigh din Carolina de Nord, coautor al articolului.
Cercetătorii atrag atenția că acesta nu este decât un „prim pas” în demersul pentru identificarea furnicilor care dețin cel mai mare potențial fiind necesare multe alte studii pentru identificarea substanțelor cu efect antibiotic astfel încât acestea să poată fi exploatate. De asemenea, cercetătorii consideră că trebuie explorate mai bine strategiile alternative antimicrobiene pe care le folosesc furnicile pentru a se proteja de agenții patogeni. În plus, este necesară aprofundarea modului în care insectele sociale pot controla agenții patogeni pe o perioadă lungă fără a crea rezistență, în timp ce medicamentele antibiotice tind să își piardă în timp eficacitatea. „Rezistența antimicrobiană este o situație de urgență globală în domeniul sănătății, ce pune în pericol progresul medicinei moderne”, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Recent, cercetătorii au demonstrat în jurnalul Chemical Science că o specie de furnici africane (Tetraponera penzigi) produce un fel de mucegai a cărui acțiune antibiotică eficace a fost demonstrată în laborator asupra bacteriilor rezistente la tratamentul (meticilină, vancomicină) utilizat în cazul infecțiilor umane.
