Un elev în clasa a XII-a de la Colegiul Economic din Buzău s-a prezentat, la mijlocul lunii ianuarie a.c., la Spitalul Județean din oraș acuzând stări de rău și fiind foarte agitat. În ciuda eforturilor medicilor, tânărul a intrat în comă după câteva zile și, pe 21 ianuarie, a murit. Conform presei locale, apropiații săi spun că el era cunoscut drept consumator de etnobotanice și că este posibil să fi murit în urma unei supradoze.
La începutul lunii decembrie a anului trecut, un tânăr de 20 de ani, din Vrancea, murea la spital după ce a fost adus în stop cardio-respirator de echipajul unei ambulanțe. La Terapie Intensivă el a mai facut un stop și a murit. Tânărul a fost găsit lângă o betonieră, în curtea din spate a unui restaurant din zona Obor. Au existat voci care au spus că tânărul ar fi murit din cauza unor probleme cardiace, asociate consumului ocazional de substanțe interzise.
Potrivit unui studiu realizat în 2016 și apărut în 2017, majoritatea adolescenților români au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată în viață, iar trei din cinci au consumat alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. Deși consumul excesiv de alcool, cu experimentarea stării de ebrietate, în perioada adolescenței, poate cauza probleme de sănătate și sociale, mai mult de o treime dintre adolescenți au consumat alcool în exces, ajungând la stare de ebrietate, cel puțin o dată, iar 10% au experimentat starea de ebrietate cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.
Din analiza repartiției urgențelor medicale la nivelul unităților teritorial-administrative ale țării, în raport cu ponderea numărului de cazuri de urgență înregistrate, județul Vrancea este considerat zonă de risc foarte mic. La nivelul județului Vrancea, 8% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață droguri ilicite și/sau NSP (Noi Substanțe Psihoactive) și/ sau tranchilizante/ sedative fără prescripție medicală și/sau inhalanți și/sau steroizi anabolizanți; 5% au declarat că au consumat cel puțin o dată în ultimele 12 luni, iar 2% cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În general, tinerii se axează pe consumul de „droguri clasice/tradiționale”. În cadrul aceluiași studiu se mai arată că 6,4% dintre elevi au declarat că au consumat canabis/hașiș cel puțin o dată în viață; 3,2% au declarat că au fumat cel puțin o dată în ultimele 12 luni și 1% în ultimele 30 de zile. Dintre drogurile ilicite, în opinia elevilor, cel mai ușor de procurat sunt marijuana/hașiș, steroizii anabolizanți și NSP-urile, iar cel mai dificil de procurat sunt: ketamina, ecstasy și amfetaminele. Aproximativ două treimi dintre adolescenți atribuie un risc ridicat consumului regulat de NSP sau alte droguri ilicite (amfetamine, ecstasy sau marijuana/ hașiș), fumatului zilnic a mai mult de un pachet de țigări și consumului frecvent a 4-5 pahare de alcool. Consumul compulsiv de alcool este asociat cu un risc ridicat de jumătate dintre adolescenți, iar aproximativ o treime atribuie un risc ridicat consumului experimental de droguri ilicite și doar 17% atribuie un risc ridicat consumului ocazional de tutun.
Anul trecut, urmare a acțiunilor efectuate de polițiștii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCOO) Vrancea, sub coordonarea DIICOT- Biroul Teritorial (B.T) Vrancea, zeci de persoane au ajuns în arest pentru operațiuni cu substanțe interzise. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor efectuate cocaină, extasy, canabis, hașiș, plante de canabis aflate în diferite stadii de dezvoltare, dar și o cantitate însemnată de plante etnobotanice.
Potrivit informațiilor primite de la reprezentanții SCCO Vrancea, în anul 2017 au fost organizate 11 acțiuni pe linie de antidrog, acțiuni în urma cărora 31 de persoane, bărbați și femei, au fost reținute. Din cele 11 acțiuni organizate pe această linie, 6 au fost de amploare și au vizat persoane din mai multe județe, nu doar din Vrancea. În total au fost efectuate 67 de percheziții la persoane bănuite că vindeau droguri consumatorilor de pe raza județului Vrancea și nu numai, oamenii legii destructurând în același timp și trei grupări infracționale organizate cu 40 de persoane implicate. Dintre acestea, 26 au fost arestate.
Una dintre grupările infracționale organizate destructurate anul trecut de polițiștii din cadrul SCCO Vrancea este și cea din Bahne, blocul G2, ai cărei membri vindeau etnobotanice în special consumatorilor de pe raza județului nostru. Membrii grupării își procurau substanțele interzise, în special etnobotanice, de pe raza județului Galați. În acest dosar, la începutul lunii ianuarie a.c., procurorii DIICOT- Biroul Teritorial Vrancea au dispus trimiterea în judecată a șase persoane, bărbați și femei. Potrivit rechizitoriului, la perchezițiile efectuate la data de 25 septembrie 2017, la domiciliul unuia dintre inculpați a fost descoperită cantitatea de 47,53 grame de fragmente vegetale. Procurorii aratau în rechizitoriu că inculpatul ar fi traficat în total o cantitate de 2.000 grame de substanțe psihoactive, obținând astfel un venit de 40.000 lei.
O altă persoană trimisă în judecată în același dosar este bănuită că ar fi comercializat în total cantitatea de 1.000 grame de substanțe cu efect psihoactiv, câștigând în urma tranzacțiilor suma de 25.000 lei. În cazul celui de-al treilea inculpat din dosar, o femeie, anchetatorii au arătat că ar fi constituit un grup infracțional organizat în scopul efectuării fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv. Anchetatorii arătau în rechizitoriu că femeia ar fi traficat în total cantitatea de 1.000 grame de substanțe etnobotanice, obținând în urma tranzacțiilor efectuate suma de 25.000 lei. În cazul unui alt inculpat, la perchezițiile efectuate la data de 25 septembrie 2017, anchetatorii au găsit la locuința lui cantitatea de 22,68 grame fragmente vegetale. El ar fi traficat în total cantitatea de 1.000 grame de substanțe etnobotanice, obținând astfel suma de 25.000 lei.
Cea mai mare cantitate de substanțe interzise, etnobotanice, descoperite în timpul acțiunii din 25 septembrie a fost de 485,72 grame de fragmente vegetale. Anchetatorii arătau în rechizitoriu că această persoană ar fi traficat în total cantitatea de 2.000 grame de substanțe interzise și ar fi câștigat suma de 40.000 lei.
Anchetatorii spun că numai în anul 2017 s-au întregistrat 62 de noi dosare care fac referire la infracțiuni din sfera traficului de droguri, an de an numărul infracțiunilor pe această linie fiind în creștere.
Un drog considerat încă de mulți tineri ca fiind „mai inofensiv” sunt etnobotanicele, sau așa zisele „legale”. Deși în 2011 s-au închis oficial toate „spice shop-urile” din țară, fenomenul denumit generic „legale” sau „etnobotanice” este mult mai răspândit decât s-ar crede, vânzarea acestora în rândul tinerilor căpătând proporții îngrijorătoare. Conform unui raport al Agenției Naționale Antidrog din 2014 circa 50% din cei care ajunseseră la Urgențe din cauza drogurile consumaseră etnobotanice.
Medicul psihiatru Mădălina Ilie ne-a vorbit despre ce sunt, cum arată, cum se consumă, care sunt implicațiile psiho-sociale, rolul anturajului, efectele consumului, efectele supradozajului, efectele pe termen lung-dependența și sevrajul, despre cum ne putem educa copiii, astfel încât să nu devină consumatori, despre cum recunoști un consumator și ce trebuie făcut. 
Ce sunt aceste etnobotanice?
„Sub diverse denumiri mai mult sau mai puțin sugestive, precum: „Mary Jane”, „Bliss”, „Special Platinum”, „Diesel”, „Zen”, „Magic”, „Pure”, „Strong”,”Class”, „Insomnia”, „Special Cox”, „Jamaica”, etc, etnobotanicele sunt amestecuri de plante uscate sau prafuri stropite cu diferite substanțe chimice, cu efecte psihoactive. Deși există o listă cu substanțele interzise, autorităților le este practic imposibil să țină pasul cu laboratoarele producătorilor. Pentru fiecare substanță interzisă, apar altele mai obscure și mai volatile, deoarece o simplă schimbarea chimică poate scoate un produs în afara listei de produse interzise. Termenul de „etnobotanice” se referă de regulă la substanțe psihoactive nereglementate. Sunt produse sintetice noi, insuficient cercetate, imitând drogurile reglementate. Există o gamă largă de produse vândute pe internet de regulă, etichetate ca având în compoziție ceva diferit față de ingredientele reale.
Sunt comercializate ca făcând parte din categorii precum: „săruri de baie”, „bețisoare parfumate”, „amestecuri de plante uscate”. Surse demne de luat în considerare afirmă că „rețetarul” acestor droguri include etape precum pulverizarea sau macerarea unor plante cu/în acetonă sau otravă de șobolan. În componența lor se pot găsi urme de amfetamine, methamfetamine, mefedronă, cocaină, heroină, canabinoizi sintetici. Prafurile rezultate se fumează, se ingeră, se prizează. Proporția acestor substanțe diferă de la plic la plic, de aceea unii consumatori riscă să consume substanțe impure, amestecuri nocive sau riscă să consume în supradoze.
„Dacă iarba e raiul, legalele sunt iadul”
„Doar pentru că sunt denumite „legale”, nu înseamnă că sunt sigure sau legale. Doar pentru că sunt extrem de ușor de procurat și de ieftine, nu înseamnă că sunt și „slabe” sau că „nu dau” dependența. De fapt, de aici vine marea capcană în care cad extreme de ușor tinerii. Tinerii nu știu să se ferească de ele tocmai pentru că sunt „demonizate” și drept urmare sunt tentați să le încerce din curiozitate, din tentația pentru „fructul interzis”. I-aș avertiza pe acești tineri că etnobotanicele sunt extrem de nocive și adictive. Așa după cum descrie un consumator de droguri situația, se spune că „sunt atât de puternice încât bagă și heroinomanii în spital” și „ai șanse mari să mori sau să o iei razna de la doar un fum de legale. Am văzut junkies cu ani de zile în spate de heroină și amfetamină care nu pot termina singuri un amărât de cui cu legale. Cum să nu ajungă unii în spital, dacă habar n-au cât de tare e c(…)tul ăsta? Dar nu-ți explică nimeni în detaliu asta…” Cea mai expresivă descriere citită despre etnobotanice a fost „Dacă iarba e raiul, legalele sunt iadul”.
Nu poți fi niciodată sigur de ceea ce se regăsește în drogul „legal” odată cumpărat sau primit, nici de efectele pe care le poate avea asupra ta sau a prietenilor tăi. Nimeni nu are idee ce dozaj să ia pentru că formulele se schimbă rapid. Aceste substanțe s-au dovedit mai nocive și adictive decât unele substanțe interzise de mare risc, iar consumul și abuzul generează numeroase decese, ultimul caz mediatizat fiind al unui tânăr de 18 ani din Buzău”.
Etnobotanicele dau dependență!
„Dependența față de ele este extreme de intensă și rapidă. Vorbim de dependența fizică, care înseamnă simptome de sevraj instalate la oprirea consumului și de dependența psihică, adică craving sau poftă irezististibilă de a consumă drogul.
Pentru că, așa cum am precizat, este vorba de substanțe insuficient cunoscute, mereu în concentrații diferite sau modificate, cu compoziții greu de verificat, tratamentul acestor persoane cu dependență este unul complex!
În linii mari, există 3 categorii de etnobotanice:
Stimulantele – au un efect stimulant precum amfetamină, cocaina, ectasy. Sunt vândute de obicei sub denumirea de „săruri de baie”. Efectele imediate asupra consumatorului sunt faptul că acesta se simte plin de energie, foarte activ fizic, gândește repede, este euforic și vorbăreț. Dintre efectele stimulantelor „legale” menționăm: încredere în sine exagerată, dezinhibiție, apoi panică, confuzie, paranoia. Se poate ajunge până la instalarea unei tulburări psihotice acute. Fizic suprasolicită inimă, slăbesc sistemul imunitar, scad apetitul etc.
Cannabinoizii sintetici – similari canabisului, denumiți popular „Spice”- efectele sunt de scădere a concentrării, de inhibare, încetinesc reacțiile, induc o stare de letargie. Se pot instala stări de euforie, relaxare, somnolență, consumatorul devine uituc și instabil fizic, fiind predispus accidentelor. Aceste droguri pot duce la instalarea stării de inconștiență, a comei, chiar decesului mai ales în combinație cu alcoolul. În majoritatea cazurilor, la scurt timp după încetarea consumului se instalează o stare de anxietate.
Halucinogenele – au efecte similare LSD, anumitor ciuperci, ketaminei. Perturbă percepția asupra realității inducând halucinații. Se poate instala o stare euforică, de „desprindere de real”. Între efectele neplăcute și periculoase se regăsesc confuzia, panica, halucinațiile puternice. Pot avea și efecte disociative puternice, adică dau impresia de separare între minte și corp. Alterează capacitatea de judecată de moment, astfel încât consumatorul riscă să acționeze neglijent sau periculos, mai ales dacă acesta se află într-un spațiu necunoscut sau perceput că nesigur”.
Comportamente asupra cărora părinții sau anturajul ar trebui să aibă o atenție sporită
„Printre efectele imediate, căutate de tinerii care consumă, sunt relatate euforia, râsul fără motiv, relaxarea, distorsiunile spațio-temporale, senzația de omnisciență (impresia de a fi atotcunoscător), creșterea energiei, clarviziuni, viziuni autoscopice (iluzia de ieșire din corp) și halucinații, efectele „pozitive” fiind rapid înlocuite de manifestări neurovegetative, transpirații, tremor, dilatarea pupilei, amețeli intense, stare de agitație, ideație obsesională sau paranoidă, sentiment de insecuritate, dezorientare și lipsă de coordonare, iritabilitate, frică, angoasă, panică, senzația de moarte iminentă sub formă atacului de panică, imposibilitatea de a se concentra, problem de raționament logic, tristețe. Consumul se poate complica cu valori tensionale în extreme, infarct, comă, deces.
Printre efectele cronice menționez dependența, pierderea în greutate, insomniile, scăderea severă a imunității, afectarea ireversibilă a memoriei, modificări de comportament și judecată, impulsivitate, izolare existențială, pierderea elanului vital, pasivitate în raport cu autocenzura legată de consum, depresia, psihoze cronice. Comportamente care pot trăda consumul de etnobotanice, asupra cărora părinții sau anturajul ar trebui să aibă o atenție sporită, sunt modificările de comportament, deteriorarea relațiilor sociale, furtul de bani sau bunuri în vederea obținerii drogurilor, abandonarea unor preocupări constructive, generatoare anterior de satisfacții, performanțe școlare sau profesionale degradate.
Cred cu tărie că stă în puterea noastră să ne informăm corect tinerii, să-i avertizăm asupra capcanelor reprezentate de etnobotanice. Să-i ajutăm să înțeleagă că sunt „victime” sigure dacă cedează teribilismului, curiozității de moment și unei distracții în anturaj”.
Medic psihiatru Mădălina Ilie
