Din anul 2007, Comisia Europeană a desemnat data de 18 octombrie – „Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane”, urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare a populației asupra acestui fenomen. Pentru a marca această zi la nivel local, polițiștii au realizat activități de conștientizare a cetățenilor, în cadrul cărora au prezentat modalitățile de racolare și de exploatare ale traficanților și nu în ultimul rând modalitățile de prevenire ale traficului de persoane.
Astfel, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității și cei ai Serviciului de Ordine Publică, în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Galați, au desfășurat activități de prevenire la Colegiul Tehnic „Ion Mincu” și la Școala Postliceală Sanitară „Vasile Alecsandri” din municipiul Focșani, unde circa 100 de elevi și cadre didactice au aflat informații utile referitoare la acest fenomen infracțional, în scopul prevenirii victimizării lor.
În cadrul acestei întâlniri, au fost prezentate diferite aspecte ale traficului de persoane (modalitatea de racolare, modalități de transport, efecte asupra victimelor, pedepse prevăzute pentru traficanți, etc.), precum și un film tematic, cu scopul de a preveni victimizarea, prin semnalarea situațiilor de pericol în care pot fi implicați tinerii, în special traficul de persoane, datorită necunoașterii consecințelor adoptării unor comportamente.
Fazele traficului de persoane, modalitățile de prevenire și sancțiunile
Recrutarea este prima fază a traficului și constă în promisiunea mincinoasă de angajare a viitoarei victime în străinătate, făcută de o persoană numită recrutor.
Transportul are loc la scurt timp după recrutare, astfel încât victima să nu aibă timp să ia altă decizie. Transportul se efectuează de cele mai multe ori de recrutor și se desfășoară pe trasee bine stabilite dar care de obicei nu sunt cele comunicate inițial victimei. De obicei transportul se face în grupuri de persoane ceea ce mărește gradul de încredere al victimei.
Trecerea frontierei se face legal, prin punctele de trecere sau ilegal, prin evitarea acestora, lucru realizat cu sprijinul unor „călăuze”. După trecerea frontierei persoanele din grup sunt separate și dirijate pe rute diferite. Vânzarea are loc în momentul predării victimei traficantului cumpărător. Exploatarea constă în forțarea victimei prin violență să desfășoare o activitate împotriva voinței sale: prostituție, muncă, cerșetorie, furt, etc.
Modalități de recrutare
Anunțuri în ziare, reviste sau internet cu privire la locuri de muncă date de:
– false agenții de intermediere a forței de muncă;
– false agenții de modă;
– agenții matrimoniale internaționale;
– persoane fizice;
– propuneri directe făcute de cunoștințe ocazionale, prieteni sau rude;
– promisiuni de câștiguri substanțiale în timp scurt;
– promisiuni privind asigurarea transportului, cazare și hrană până la destinație;
– prezentarea cunoștințelor din străinătate și a posibilităților financiare ale acestora;
– prezentarea unor „povești” despre persoanele care au plecat și s-au realizat în străinătate;
Recrutorii sunt atât bărbați cât și femei și par persoane demne de încredere, cu o situație materială bună. Câștigarea încrederii este principala sarcină a traficantului, traficul de persoane se realizează atât pe plan intern cât și pe plan extern.
Dacă ți s-a făcut o asemenea propunere
Gândește-te de mai multe ori dacă:
– nu ai pașaport sau carte de identitate iar persoana care ți-a făcut propunerea se oferă să ți-l obțină în termen scurt;
– ești minor și ți se spune că „se rezolvă” trecerea frontierei;
– ți se reține pașaportul sau cartea de identitate din diverse motive;
– ți se cere să semnezi niște acte al căror conținut nu îl înțelegi sau sunt într-o limbă străină pe care nu o cunoști;
– ți se oferă cadouri pentru acceptarea propunerii;
– nu ți se cere o anumită experiență sau calificare pentru locul de muncă propus.
În România, principalul instrument în materia traficului de persoane îl constituie Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Asfel, potrivit articolului 12, alineat 1, „Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi
(2) Traficul de persoane, săvârșit în următoarele împrejurări:
a) de două sau de mai multe persoane împreună;
b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății
se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
ART.13 (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 15 ani, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are control asupra altei persoane, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (1), și închisoare de la 7 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (2).
(4) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1), (2) și (3) sunt săvârșite în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2), pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (1), închisoare de la 5 la 17 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (2), închisoare de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 1, și închisoare de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 2.
(5) Dacă faptele prevăzute în acest articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi sau detențiunea pe viață.
ART.14 Dacă faptele prevăzute la art. 12 și 13 sunt săvârșite de o persoană care face parte dintr-un grup organizat sau care a produs ori a obținut, pentru sine sau pentru altul, beneficii materiale importante, maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani.
ART.15 (1) Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 12-14 se pedepsește.
(2) Organizarea săvârșirii infracțiunilor prevăzute în prezentul capitol constituie infracțiune și se pedepsește ca și infracțiunea organizată”.
Dacă vrei să pleci la lucru în străinătate
– toate agențiile de intermediere a forței de muncă să fie înregistrate la I.T.M în a cărui rază își au sediul;
– nu facilitează obținerea locurilor de muncă decât firmele autorizate care au ca obiect de activitate acest lucru;
– dacă închei un contract de muncă cu o firmă iar contractul este redactat într-o altă limbă străină, cere traducerea acestuia și atestă-l împreună cu un jurist;
– nu da nimănui pașaportul/ cartea de identitate sub nici un motiv, cu excepția organelor abilitate să verifice actele de identitate ale statului român sau străin;
– nu accepta plecarea în străinătate cu acte false;
– înainte de a lua o hotărâre, consultă-te cu părinții, prietenii sau alte persoane de încredere;
– lasă rudelor sau prietenilor copii ale pașaportului, cărții de identitate, contract de muncă sau orice alt document cu care pleci;
– nu împrumuta nimănui pașaportul pentru a părăsi țara;
– adresează-te ambasadei României sau organizațiilor umanitare atunci când te afli într-o situație critică în străinătate;
Pentru siguranța ta, prudența este cea mai bună pază și nu costă.
Nu ezita să te adresezi poliției prin apelarea 112!
Biroul de presă al IPJ Vrancea
