În Spitalul Județean de Urgență „Sf Pantelimon” Focșani nu există cazuri de copii diagnosticați cu Sindrom Hemolitic Uremic, se precizează într-un comunicat al unității spitalicești. Conducerea unității arată că în ultimele două săptămâni Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani nu a făcut nici un transfer de copii către spitalele din București. „Singurul transfer făcut în luna februarie a fost pe data de 01, la Spitalul Fundeni, a unui copil cu diagnosticul leucemie”, se precizează în comunicatul de presă.
Mai mult, arată reprezentanții Spitalului Județean, „în ultimii 3 ani, nu s-a înregistrat niciun caz de sindrom hemolitic uremic, acest sindrom fiind ținut sub supraveghere strictă de către Ministerul Sănătății, prin raportări săptămânale”.
În comunicat se mai arată că „Spitalul Județean de Urgență „Sf Pantelimon” Focșani nu are niciun interes să ascundă cazurile de îmbolnăviri, din contră, rolul instituției sanitare este acela de a le diagnostica, de a le monitoriza, de a le trata și de a le raporta prin Serviciul de Prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale către Direcția de Sănătate Publică Județeană Vrancea”.
Precizările apar în contextul în care trei copii din Argeș au murit și alți șapte sunt în continuare internați la Spitalul „Marie Curie” cu sindrom hemolitic-uremic.
Microbiologul Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătății, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că va fi făcută o investigație epidemiologică în județul Argeș în zonele de unde provin copiii cu sindrom hemolitic-uremic. „Cum investigația epidemiologică este una dintre căile care ne-au mai rămas la dispoziție, vom merge pentru a căuta să vedem dacă reușim să găsim în arealul imediat apropiat sursa, care poate să fie animalul. Bovinele, în general, sunt cele care poartă sau răspândesc acest microorganism. (…) Și investigația microbiologică, care se va realiza prin prelevarea probelor de către colegii noștri de la DSP Argeș, va merge exact în aceste zone și încercăm să găsim sursa acestei infecții”, a spus Rafila, conform Agerpres.
Consilierul a afirmat că din cei 12 copii cu sindrom hemolitic-uremic, numai 2 au fost vaccinați, unul cu vaccin hexavalent și altul ROR: „Nu este nicio legătură, nu putem lega vaccinarea de apariția aceste afecțiuni la copii”.
Specialiști ai Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor vor sosi astăzi în România în legătură cu infecțiile bebelușilor cu sindrom hemolitic-uremic, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu. El a afirmat că, în cazul în care se va dovedi că medicii din Argeș au trimis târziu copiii la București, vor fi luate măsurile care se impun. Ministrul a susținut că se va verifica dacă DSP Argeș și-a făcut datoria așa cum trebuie. „Vom verifica aceste lucruri. (…) Se face o anchetă”, a adăugat reprezentantul MS. Patriciu Achimaș-Cadariu a spus că în prezent nu este nevoie să se caute vinovați în acest caz, ci soluții pentru vindecarea micuților.
Potrivit șefei Secției de nefrologie de la Spitalul „Marie Curie”, Mihaela Bălgrădean (FOTO), cauza îmbolnăvirii este o enterotoxină, însă sursa acesteia va fi greu de dovedit. „În 99% (din cazuri — n.r.), în 90% nu se găsește. Oricum se știa că boala aceasta apare în vârfuri de sezon. Că este primăvară-vară, că este toamnă-iarnă, iarnă-primăvară, pentru că atunci când se încălzește pământul și atunci când plouă o mare parte din acești germeni găsindu-se în alimente din sol sau se vorbește de cornute în momentul în care ele sunt acolo, sunt puse în evidență. Intră în pânza freatică materii fecale”, a explicat Bălgrădean.
În opinia medicului, o cauză foarte probabilă de îmbolnăvire se leagă de mediul ambiental din județul Argeș și de faptul că foarte multă lume acolo folosește alimente din propria curte. „O cauză foarte posibilă se leagă de tot ce ar fi mediul ambiental din județul respectiv, care este un județ în care foarte multă lume se ocupă de creșterea animalelor, au livezi proprii. Vă spun de Argeș pentru că eu cunosc această zonă și pentru că toți copiii vin de acolo”, a arătat Mihaela Bălgrădean.
Medicul a declarat că părinții ar trebui să se îngrijoreze din momentul când copilul nu mai urinează. „Povestea fiecăruia dintre ei se leagă și de faptul că au fost foarte îngrijorați când au apărut semnele acestei boli. Ar trebui să se îngrijoreze când copilul nu a mai urinat”, a spus medicul, conform Agerpres. Ea a precizat că perioada de incubație este de 14 zile, iar în tot acest timp boala nu poate fi recunoscută.
Conform unui comunicat al Ministerului Sănătății, Sindromul Hemolitic Uremic reprezintă o complicație majoră, care este un tip de insuficiență renală, și apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de Shiga toxina E.coli, mai ales la copiii de 0-5 ani și la persoanele în vârstă.
Informare despre bacteria E.coli și măsuri de prevenție a infecției Shiga toxina E.coli (STEC)
Ministerul Sănătății a publicat, marți, pe site, o informare despre bacteria Escherichia coli (E.coli) și măsurile de prevenție a infecției Shiga toxina E.coli (STEC). Escherichia coli este o bacterie larg răspândită în natură, care se găsește în mod normal în intestinul omului și animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E.coli implicate în producerea de boli diareice și de infecții urinare. Prezența acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia și trebuie evitat consumul pentru băut și prepararea hranei. Unele tipuri de E.coli produc o toxină puternică denumită Shiga toxină (ST). Bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E.coli sau STEC sau E.coli enterohemoragică (EHEC). Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4, a produs peste 4.000 de îmbolnăviri, mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. „Există și ale tipuri de STEC cu circulație mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca și cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). SHU reprezintă o complicație majoră care este un tip de insuficiență renală și apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC, mai ales la copiii de 0-5 ani și la persoanele în vârstă”, susține MS.
Infecția apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1.000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apă contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecții sunt laptele și produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salată verde insuficient spălată. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente și nu sunt curățate între utilizări. Uneori, contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact cu animalele și care nu respectă reguli elementare de igienă personală — spălatul mâinilor cu apă și săpun. Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E.coli O157:H7 sau a toxinei Shiga.
Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cât mai curând (imediat), mai ales în cazul copiilor de 0-5 ani, dacă diareea se însoțește de febră sau scaune cu sânge. La adulți fără altă simptomatologie decât diareea, prezentarea la medic este obligatorie dacă acesta persistă timp de 3 zile. Cea mai importantă măsură terapeutică este cea de rehidratare și reechilibrare electrolitică, antibioticele nefiind recomandate pentru tratamentul acestei infecții. De asemenea, nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot crește riscul apariției SHU. Specialiștii recomandă spălarea pe mâini cu apă și săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului și înaintea preparării sau a consumului de alimente, spălarea pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor. „Preparați corespunzător termic carnea. Carnea de vită, mai ales cea tocată, trebuie gătită la o temperatură de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsă în interiorul preparatului). Evitați laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate. Evitați, de asemenea, sucul de mere nepasteurizat. Preveniți contaminarea încrucișată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată și curățarea ulterioară cu detergent și apa caldă a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin în contact cu produsele alimentare crude. Pentru orice simptomatologie de boală diareică, recomandăm părinților prezentarea copilului la medicul de familie sau în cea mai apropiată unitate sanitară”, subliniază reprezentanții ministerului. De asemenea, părinții nu trebuie să administreze copiilor medicamente fără recomandarea unui medic, iar administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate îngreuna depistarea cauzelor apariției bolii.
