Ediția: Joi 18 iulie 2024 Nr. 6673
Ediția: Joi 18 iulie 2024 Nr. 6673

Folosirea ilegală a zilierilor minori se amendează cu 6.000 de lei!


Angajatorii care nu respectă condițiile legale de vârstă și de muncă la folosirea zilierilor minori pot fi amendați cu 6.000 de lei! Legislația muncii permite minorilor, în prezent, să lucreze ca salariati sau ca zilieri, dar numai după atingerea unei vârste minime și numai dacă sunt respectate anumite condiții stricte. Potrivit prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, minorii pot fi folosiți ca zilieri pentru maxim șase ore pe zi, iar durata săptămânală de muncă nu poate depăși 30 de ore. „Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin opt ore de muncă”, reglementează actul normativ amintit.
 
    Potrivit Codului muncii, persoanele fizice pot fi angajate cu contract de muncă de la vârsta de 15 ani, însă numai cu acordul părinților și dacă este vorba de activități adecvate vârstei, care nu le pune în pericol sănătatea și dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Același lucru este valabil și în cazul minorilor zilieri.
Angajatorii care folosesc copii de 15-18 ani la prestarea de activități necalificate cu caracter ocazional trebuie să respecte toate prevederile legale care fac referire la protecția minorilor la locul de muncă. „Zilierul minor poate presta activități necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepție, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani poate presta activități necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea și sănătatea personală”, prevede Legea nr. 52/2011, care mai precizează că niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, iar beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfășurarea unor activități în beneficiul unui terț. „Raportul de muncă dintre zilier și beneficiar se stabilește prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă”, mai spune actul normativ amintit.
    Activitățile în care zilierii minori pot munci sunt, de asemenea, strict reglementate de lege. Astfel, aceștia pot lucra în următoarele domenii: agricultură, vânătoare și servicii anexe, cu excepția crescătorilor de animale în sistem semiliber, tradițional și transhumanță; silvicultură, cu excepția exploatări forestiere; pescuit și acvacultură; colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase; recuperarea materialelor; comerț cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii;
activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor; publicitate; activități de interpretare artistică – spectacole, activități suport pentru interpretarea artistică – spectacole și activități de gestionare a sălilor de spectacole; activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste (săpături arheologice); activități desfășurate în sere, spații verzi, parcuri și grădini zoologice; hoteluri și alte facilități de cazare (tabere organizate de Ministerul Tineretului și Sportului direct sau prin unitățile din subordinea acestuia); activități ale bazelor sportive; activități ale cluburilor sportive.

   În ce condiții pot fi angajați sau folosiți minorii ca zilieri

    Angajarea minorilor care n-au împlinit vârsta de 15 ani este interzisă de Codul Muncii. Totodată, în situația în care părinții își retrag acordul dat copiilor cu vârsta între 15-16 ani, contractul de muncă al acestora va înceta de drept. Pe lângă faptul că minorii nu pot lucra mai mult de 6 ore/zi și 30 de ore/săptămână, aceștia nu pot presta ore suplimentare și nici muncă pe timp de noapte (între orele 22.00 – 6.00).
Codul muncii mai stabilește că tinerii de până la 18 ani au dreptul la o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, atunci când lucrează zilnic mai mult de patru ore și jumătate. În plus, pe lângă cele 20 de zile de concediu la care are dreptul orice angajat, aceștia mai beneficiază suplimentar de trei zile.
    Tinerii cu vârsta de până la 18 ani nu pot fi angajați în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase. Atenție! Angajatorii care încadrează în muncă minori care au mai puțin de 15 ani riscă să fie pedepsiți cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul folosirii copiilor la prestarea de activități prin care se încalcă prevederile legale referitoare la regimul de muncă al minorilor.

   În ce condiții pot câștiga bani copiii sub 15 ani

    Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 75/2015, copiii pot să presteze activități plătite
în baza unui contract, în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling. Ei pot munci ca: actor, figurant, cântăreț, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, dar și orice alte concursuri sau activități de scenă; actor, figurant, cântăreț, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio și televiziune, cu sau fără scopuri publicitare; figurant sau model la ședințe foto, cu sau fără scopuri publicitare; figurant sau model la prezentări de modă; sportiv profesionist în sportul de performanță.
    Organizatorii au obligația de a încheia cu părinții contracte, HG nr. 75 din 2015 aducând precizări în acest sens: „Copilul poate presta activități remunerate în baza contractelor încheiate între organizator și părinți/reprezentantul legal al copilului ori, după caz, direct cu acesta, în cazul copilului care a împlinit 14 ani, cu încuviințarea prealabilă a părinților/reprezentantului legal. Contractul se încheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată”. Actul normativ mai stabilește și orele între care copiii pot să presteze activități din categoria celor amintite mai sus, iar părinții care nu anunță în prealabil Serviciul Public Local de Asistență Socială cu privire la activitățile plătite desfășurate de copiii lor riscă amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei!

   Legea obligă la protecția copilului împotriva exploatării economice

    Copiii sunt protejați împotriva exploatării lor prin muncă și de la Legea nr. 272/2004 republicată, privind promovarea și protecția drepturilor copilului. Potrivit acesteia, „copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detenție sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinți ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă”, spune actul normativ amintit.
    Mai mult, în situațiile în care copiii de vârstă școlară se sustrag procesului de învățământ ca să meargă să muncească, școlile la care sunt înscriși sunt obligate să sesizeze imediat Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS). În cazurile de acest fel, SPAS-ul împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și cu celelalte instituții publice competente sunt obligate să ia măsuri în vederea reintegrării școlare a copiilor. Totodată, Inspectia Muncii, în colaborare cu Ministerul Muncii, are obligația de a promova campanii de conștientizare și informare, după cum urmează: pentru copii – despre măsurile de protecție de care pot beneficia și despre riscurile pe care le implică cazurile de exploatare economică; pentru publicul larg – incluzând educație parentală și activități de pregătire pentru categoriile profesionale care lucrează cu și pentru copii, pentru a-i ajuta să asigure copiilor o reală protecție împotriva exploatării prin muncă; pentru angajatori sau potențiali angajatori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?