Peste 30 mii hectare de pădure a pierdut Vrancea din cauza defrișărilor masive efectuate în zona montană. Un raport prezentat, ieri, de directorul Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea, Valentin Logodinschi, a arătat că defrișările au fost făcute pentru obținerea de material lemnos sau pentru extinderea terenurilor agricole și a pășunilor, mai ales în zona subcarpatică și de câmpie, acolo unde presiunea umană era crescută. „În zona montană, societățile de exploatare forestieră au defrișat după anul 1905 peste 30.000 hectare de pădure în bazinele hidrografice Tișita, Năruja, Zăbala și pe Valea Milcovului”, arată raportul APM.
Comunele cu cea mai mare suprafață forestieră sunt Tulnici – 32.385 ha (80,82 % din suprafața totală), Nistorești – 20.267 ha (80.87 %), Nereju – 15.240 ha (83,53 %), Soveja – 6.617 ha (69,32 %), Vidra – 5.676 ha (46,48 %), Chiojdeni – 4.974 ha (69,62 %), Vintileasca – 4.744 ha (71,24 %). Cea mai mare suprafață de pădure acoperă zona montană, 81.913 ha, iar cele mai mici suprafețe sunt întâlnite în zonele de luncă (Lunca Siretului), unde totalul însumează 3.072 ha.
Directorul APM a arătat că, la nivelul județului, sunt înregistrate 21 de rezervații naturale, Parcul Natural Putna, 14 situri de importanță comunitară și 4 arii speciale de protecție avifaunistică. Potrivit APM, aceste zone sunt amenințate în ultimii ani de intervenția omului, dar și factori naturali, precum alunecările de teren. „În aria protejată Poiana Muntiorul, o suprafață de cca 3 ha din habitatul de fâneață montană, bogată în specii de orhidee, a fost degradată total prin construirea unei mănăstiri, a anexelor și prin înființarea unor livezi și heleștee pentru creșterea peștilor”, arată APM.
Exploatările de balast amenință nivelul apei freatice
Singura discuție de la Colegiul Prefectural referitoare la aceste zone importante de protecție a mediului s-a referit la autorizațiile emise societăților care exploatează balast pe malul drept al Siretului. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor a arătat că societățile care obțin aviz sunt obligate să realizeze diferite studii pentru evaluarea impactului asupra mediului, ceea ce nu se întâmplă pe malul stâng, iar rezultatul este eroziunea malului drept, aflat pe raza administrativă a Vrancei.
În acest context s-a propus organizarea unei întâlniri la care să participe toate părțile implicate, de la instituții publice până la firme care exploatează balastul. Pe de altă parte, raportul APM menționează că „în ceea ce privește exploatarea agregatelor minerale din spațiul hidrografic al Siretului este important de menționat faptul că beneficiile directe care apar la nivelul comunităților umane în arealul cărora se desfășoară aceste activități economice sunt nesemnificative (venituri din impozite și taxe, locuri de muncă), în comparație cu problemele pe care acestea le generează pe termen scurt, mediu și lung în situ, în amonte și în aval de exploatări”.
APM susține că este afectat nivelul apei freatice în localitățile din Câmpia Siretului Inferior, esențial în multe localități pentru asigurarea de apă necesară pentru uz casnic ori pentru irigații. „Excavațiile realizate în urma acestor exploatări funcționează ca drenuri pentru apele subterane, ce modifică nivelul hidrostatic, vulnerabilizând comunități umane care depind direct de aceste resurse. Acest fenomen este alarmant, în condițiile în care bazinul inferior al Siretului prezintă o vulnerabilitate ridicată la schimbările climatice globale (risc de aridizare moderat-ridicat pe termen mediu), ce presupun în primul rând creșteri de temperatură și scăderi ale intrărilor de apă prin precipitații. În plus, scăderea nivelului freatic afectează stabilitatea solurilor, cu proiecție directă în productivitatea agricolă și mai ales în creșterea vulnerabilității la eroziune, din cauza uscării excesive a substratului nisipos”, susține APM.
În județul Vrancea, rețeaua hidrografică are o lungime de 1.794 km și cuprinde cursuri de apă care au peste 5 km fiecare. Cel mai mare bazin hidrografic este Siret, cu o lungime totală de 559 km, din care 114 km pe județul Vrancea. Siretul are următorii afluenți: Trotuș (14 km), Zăbrăuți (42 km), Åžușița (68 km), Putna (153 km), Râmnicul-Sărat (6 km).
