Medicul reduce din eficiența consultației atunci când întrerupe un pacient care își relatează simptomele și se uită în continuu la ecranul computerului. Să-ți privești pacientul în ochii, să-i lași timpul necesar pentru descrierea simptomelor fără a-l întrerupe sau să-i pui întrebări deschise nu constituie doar niște banale semne de atenție, ci o veritabilă competență clinică. Potrivit unui studiu publicat în revista științifică PLOS ONE, calitatea relației dintre medic și bolnav este influențează direct de rezultatul consultației – scrie cotidianul francez Le Figaro.
‘Intervenții vizând să amelioreze comunicarea au un efect sesizabil asupra anumitori indici ai stării de sănătate, cum sunt tensiunea arterială, pierderea în greutate sau nivelul durerii’, subliniază dr. John Kelley, cercetător la Universitatea Harvard.
Împreună cu echipa sa, acest specialist în ‘psihologie medicală’ a trecut în revistă 13 studii științifice ce măsoară în mod concret beneficiul terapeutic al unei mai bune relații medic-pacient. Criteriile subiective precum satisfacția bolnavului sau adeziunea acestuia la prescripția medicală au fost ignorate. Analiza a dezvăluit că eforturile centrate pe comunicare au un impact ‘slab, însă semnificativ statistic’, care poate fi comparat, potrivit cercetătorilor, cu luarea unei aspirine pentru a reduce riscul de infarct miocardic sau cu urmările unui sevraj tabagic asupra mortalității masculine după vârsta de opt ani. ‘În condițiile în care există milioane de consultații medicale, un efect limitat la scară individuală este foarte interesant din punct de vedere al sănătății publice’, dezvăluie dr. Jacques Puichaud, psihiatru și președintele unei asociații de formare prin tehnici relaționale.
În Canada, aceste studii sunt obligatorii încă din timpul facultății de medicină. Ele se desfășoară sub forma unor jocuri de roluri, în timpul cărora viitorii medici își dezvoltă capacitatea de empatie și de ascultare. Cursanții învață în mod concret să-și lase pacientul să vorbească, să se poziționeze fizic în fața lui, să interpreteze semnele non-verbale de anxietate sau să facă față emoțiilor.
Competențe în parte înnăscute, dar care se dovedesc puțin utilizate în practica medicală. De exemplu, un pacient care își descrie simptomele va fi întrerupt, în medie, la fiecare 18 secunde, potrivit unui studiu canadian. La începutul anului, un alt studiu dezvăluia că un medic își petrece aproximativ o treime din timpul consultației cu ochii fixați pe ecranul computerului. Nu în ultimul rând, studiul a arătat că medicul și pacientul au întotdeauna probleme în a se pune de acord cu privire la natura problemei. Dr. Quichaud rezumă astfel obiectivul tehnicilor relaționale: ‘A se ajunge la o înțelegere împărtășită a problemei și a deciziei medicale luate, făcând din pacient un actor important al consultației’.
Dr. Jacques Auger, medic de țară în Charente-Maritime din Franța, eliberează rețete de peste 25 de ani. ‘După instalarea mea în post, am descoperit repede că mulți dintre pacienții mei nu respectau prescripțiile mele dietetice și nu luau medicația. În realitate, nu este suficient să fii bine intenționat și amabil: trebuie, de asemenea, ca mesajul medical să fie acceptat‘, constată Auger.
Prin urmare, medicul generalist și-a luat obiceiul de a verifica cererea pacientului său reluându-o împreună cu el, însă fără să o ‘traducă’ în jargon medical. De asemenea, el a învățat să țină cont de convingerile bolnavului din fața sa, ca și de modul de viață al acestuia, de voința și de capacitatea lui de a-și schimba obiceiurile alimentare sau sportive. ‘De o manieră generală, tinerii medici au tendința de a da multe informații’, dezvăluie Chloe Delacour, medic și profesor în cadrul Facultății de Medicină din Strasbourg. În opinia sa, ‘este ineficient, de exemplu, să copleșești un diabetic cu sfaturi nutriționiste’.
În timp ce bolnavii cronici constituie o parte din ce în ce mai importantă din activitatea medicală și o consultație durează în medie 16 minute, asigurarea unei cooperări din partea pacientului îi permite medicului să fie mai eficient. Medicul câștigă un confort al muncii sale, ‘pentru că se simte mai puțin expus eșecurilor și repetării consultațiilor’, potrivit lui Auger.
Demersul constituie o sursă de mulțumire pentru bolnav, însă ameliorarea comunicării este, de asemenea, benefică și pentru colectivitate. Înalta autoritate în domeniul sănătății estimează că majorarea implicării pacientului poate contribui la ‘ameliorarea calității și siguranței îngrijirilor medicale’. La rândul lor, cercetători olandezi au demonstrat că o formare în comunicare poate avea efect asupra prescripțiilor de medicamente. În fața unor persoane suferinde de bronșite, medicii participanți la acest studiu trebuiau să exploreze temerile bolnavilor lor, să le ceară opinia cu privire la antibiotice sau să sublinieze durata normală a unei infecții respiratorii. Datorită acestei intervenții simple, prescripțiile de antibiotice au scăzut de la 54 la 27%.
