Deși unitățile protejate/atelierele protejate reprezintă o șansă reală de integrare socială a persoanelor cu handicap, numărul ONG-urilor societăților vrâncene care au pus umărul să înființeze așa ceva este extrem de redus. Mai exact, este vorba de doar două astfel de unități care figurează ca autorizate pe site-ul Direcției pentru Protecția Persoanelor Adulte cu Handicap: una înființată de Asociația Promotorii Dezvoltării Locale din Focșani și alta, de către Societatea Comercială „Teo & Alex Confex” SRL din Adjud. Totuși, potrivit celor declarate de Rodica Davidean, directorul Filialei de Cruce Roșie Vrancea, mai există o astfel de unitate funcțională la Locuința protejată a instituției de caritate, din satul Beciu, comuna Vârteșcoiu. Legislația în vigoare prevede faptul că toți angajatorii care au minim 50 de salariați sunt obligați să încadreze persoane cu handicap într-un procent de minim 4% din numărul total de salariați, în caz contrar trebuind să cotizeze la bugetul de stat.
În condițiile în care rata șomajului din țara noastră este în continuă creștere, și în condițiile în care nici oamenii calificați sau cu studii superioare nu își mai găsesc un loc de muncă, persoanele cu handicap, oricât de competente s-ar dovedi ele, nici nu mai pot visa că ar putea semna vreodată, în Vrancea și în toată România, vreun contract individual de muncă. Astfel, cu toate că legea le prevede o serie de drepturi care le-ar ușura existența măcar din punct de vedere financiar, persoanele cu dizabilități trebuie să se chinuie să facă din imposibil posibil, supraviețuind din maxim 290 de lei lunar! Și asta pentru că înființarea unităților protejate și menținerea lor în funcțiune este destul de complicată iar cealaltă variantă, și anume angajarea obligatorie a persoanelor cu handicap în procent de minim 4% din totalul salariaților unităților care au cel puțin 50 de angajați, este total ignorată, angajatorii preferând ca în loc să încadreze oameni din această categorie, să cotizeze la bugetul statului.
Asociația Promotorii Dezvoltării Locale (APDL) din Focșani a înființat, în anul 2008, în cadrul unui proiect, o unitate protejată cu intenția de a da șansa unor persoane cu handicap să câștige un salariu prin propria muncă. „Am înființat secția „Albina” și am început activitatea cu șase persoane cu handicap. Obiectul activității a fost și este și în prezent, prestări servicii și anume servicii de curățenie. Vreau să preciz că nu facem, și nu am făcut niciodată activități de comercializare mărfuri. Din păcate, pentru că funcționăm pe autofinanțare și nu am mai avut fonduri, a trebuit să reducem numărul persoanelor angajate, ba chiar și celor două care au mai rămas a trebuit să le dăm o perioadă de concediu fără plată. Anul trecut ne-am reautorizat, pentru că nu poți funcționa ca unitate protejată fără autorizare de la Direcția pentru Protecția Persoanelor cu Handicap, și ne străduim să ne continuăm activitatea”, a declarat Violeta Balica, președintele APDL din Focșani. În prezent, la secția „Albina” a acestei Asociații lucrează doi oameni cu dizabilități, și anume un îngrijitor și un asistent social care, potrivit celor declarate de Violeta Balica, prestează servicii de curățenie la Direcția Vămii Galați.
La cealaltă unitate protejată autorizată ce funcționează în cadrul SC „Teo & Alex Confex” SRL din Adjud, persoanele cu handicap angajate confecționează articole de îmbrăcăminte lucru. Iar la unitatea din cadrul Locuinței protejate a Crucii Roșii Vrancea, din satul Beciu, comuna Vârteșcoiu, șase oameni cu handicap prestează activități de morărit și creșterea animalelor, activități din care câștigă cât să-și susțină nevoile de zi cu zi.
Dreptul la muncă al celor cu handicap, doar pe hârtie
Faptul că sunt atât de puține unități protejate este și din cauză că angajatorii preferă să plătească la bugetul statului în loc să achiziționeze produse realizate de persoanele cu handicap în aceste unități. Potrivit legii, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Aceeași lege le dă, însă, și posibilitatea de a nu face acest lucru, dacă optează să plătească lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând 50% din leafa minimă brută pe țară, înmulțită cu numărul de locuri în care nu au angajat persoane cu handicap. Angajatorii care nu încadrează astfel de persoane mai pot opta să le susțină, cumpărând, în valoare de aceeași sumă, produse sau servicii realizate în unitățile protejate. Din păcate, mai toți aleg însă să plătească la bugetul de stat.
Singura instituție din Vrancea care are angajate atât persoane cu handicap și care și achiziționează produse realizate de acestea în atelierul protejat din cadrul Căminului de la Odobești este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea. „Conform legii, persoanele cu handicap au dreptul la muncă protejată. În instituția noastră avem angajate astfel de persoane în procent de 3,2% iar diferența până la 4% o compensăm achiziționând produse realizate în atelierul protejat din Odobești. Angajarea persoanelor cu handicap constituie o oportunitate atât pentru ele cât și pentru angajatori, mai cu seamă avându-se în vedere politicile de incluziune socială. Experiența noastră ne-a arătat că persoanele cu handicap instituționalizate prestează activități salariale cu maximum de responsabilitate și sunt animate de dorința de a avea o casă, o familie și un trai independent. Din păcate, criza economică din ultimi ani a redus drastic șansele acestora de a mai accesa un loc pe piața muncii și implicit, a crescut numărul solicitărilor unei măsuri de protecție socială”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea.
Ce sunt unitățile protejate
Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, publică sau privată, care angajează persoane cu handicap. Acestea pot fi fie cu persoanlitate juridică, fie fără personalitate juridică dar cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituțiilor publice ori ONG-urilor, precum și cele organizate de persoana cu handicap autorizată să desfășoare activități economice independente. Autorizarea unităților protejate se face de DPPH. Acestea beneficiază de următoarele drepturi: scutire de la plata taxelor de autorizare la înființare și reautorizare; scutire de la plata impozitului pe profit, cu condiția ca 75% din fondul obșinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru și/sau amenajarea locurilor de muncă protejate; alte drepturi acordate de autoritățile administrației publice locale finanțate din fonduri proprii.
La începutul fiecărui an, unitățile protejate autorizate au obligația să prezinte la DPPH raportul de activitate pentru anul precedent, în caz contrar putând fi sanționate cu suspendarea autorizației de funcționare sau chiar retragerea acesteia, cu obligația rambursării integrale a facilităților de care a beneficiat pe perioada funcționării.
Obligații și facilități pentru angajatorii persoanelor cu handicap
Reticența angajatorilor în a încadra persoane cu handicap provine, se pare, și din faptul că odată cu angajarea acestora, au obligația de a le adapata locul de muncă potrivit nevoilor, ceea ce înseamnă investiții financiare. Mai mult, trebuie să le asigure acestora posibilitatea de a lucra mai puțin de opt ore pe zi, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens. Perioada de probă la angajare trebuie să fie plătită, și trebuie să dureze cel puțin 45 de zile lucrătoare. Angajatorul mai trebuie să-i asigure salariatului cu handicap cursuri de formare profesională precum și consiliere în perioada prealabilă angajării, pe parcursul angajării și în perioada de probă, de către un consilier specializat în medierea muncii. Preavizul, în cazul desfacerii contractului de muncă din inițiativa angajatorului, pentru motive neimputabile angajatului cu dizabilități, trebuie să fie de minim 30 de zile, și plătit.
Angajatorii persoanelor cu handicap au, însă, și o serie de drepturi deloc neglijabile: deducerea, la calcului impozitului pe profitul impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor folosite în procesul de producție de către angajatul cu handicap; deducerea din impozit a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu; decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap; o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Cu toate acestea, numărul vrâncenilor cu handicap care au norocul să fie angajați este ca și inexistent.
