Aproape 30 de mii de vrânceni au răspuns, ieri, chestionarelor prezentate de recenzori la primul recensământ organizat după intrarea României în Uniunea Europeană. Mai rău ca pe vremea Securității, oamenii trebuie să ofere informații, cât mai corecte, despre rudele plecate în străinătate sau despre surse de venit pe care le au. Deși ar trebui să fie o activitate cu un rezultat statistic, care va oferi o imagine globală despre populație, proprietăți, România este singurul stat din Uniunea Europeană care cere CNP-ul la efectuarea acestui recensământ.
Recensământul care a început vineri ascunde încălcări ale unor drepturi consacrate ale cetățenilor României. Românilor le este furată identitatea, iar drepturile și libertățile cetățenești sunt încălcate prin întrebările trecute în formulare. Mai rău ca pe vremea comunismului, oamenii trebuie să prezinte informații despre rude, dacă sunt plecate din țară, unde, dacă trimit bani acasă, ce lucrează. De asemenea, sta-tul vrea să afle cât și unde muncesc oamenii sau dacă au aer condiționat în locuințe. Nu în ultimul rând, chestionarele conțin întrebări referitoare la gradul de confort al locuinței, numărul de metri pătrați ai camerelor, destinația lor. Culmea, cei care le completează răspund de conformitatea informațiilor și trebuie să semneze pentru aceasta. Sunt formulare cu 96 de întrebări, iar completarea lor durează circa 45 de minute.
Deși ar trebui să fie o activitate cu un rezultat statistic, care va oferi o ima-gine globală despre populație, proprietăți, România este singurul stat din Uniunea Europeană care cere CNP-ul la efectuarea acestui recensământ.
Social democrații au acuzat că solicitarea CNP-ului la recensământ arată teama PDL-ului că va pierde puterea.
„Decizia aceasta, de a obliga cetățenii României să-și dezvăluie CNP-ul, din punctul nostru de vedere este o măsură scandaloasă, care anulează securitatea datelor personale. Deja devine o regulă ca PDL să arate că este în stare de absolut orice pentru scopul definit, pe care îl declară public fără nicio reținere, acela de a rămâne la pu-tere. În aceste condiții, românilor le este furată identitatea, iar drepturile și libertățile cetățenești sunt încălcate grosolan”, au arătat reprezentanții PSD.
De altfel, Eurostat dă dreptate acuzațiilor aduse de PSD și precizează că nu există reglementări europene privind recensământul. Ofițerul de presă al Eurostat a declarat că fiecare stat membru a Uniunii Europene poate organiza recensământul după pro- priile reguli.
„Legislația recensământurilor realizate în Uniunea Europeană permite statelor membre să organizeze recensământul după propriile reguli. Eurostat nu dispune de informații detaliate pentru fiecare țară privind organizarea recensământurilor”, a spus Louise Corselli-Nordblad, reprezentantul biroului de presă al Eurostat, în urma unei solicitări a Ziarului Financiar.
Atenție la declarații
Recenzorii vor bate la uși până la 31 octombrie iar dacă, nu vă găsesc acasă de trei ori consecutiv, sunteți obligat să mergeți la primărie, la Comisia locală de recensământ. Din cauza complexității declarațiilor care trebuie completate de cetățeni există chiar și riscul greșelilor în cazul persoanelor care completează și declarații de avere. Dacă există diferențe între cele două documente, există posibilitatea răspunderii penale. Site-ul luju.ro îi atenționează pe cetățeni să aibă grijă ce completează „să nu se lase păcăliți, să aibă grijă ce semnează pentru că statul s-a dovedit mai întotdeauna cel mai mare hoț, cel mai fără de cuvânt, și e posibil să vă tre-ziți cu repercusiuni din partea autorităților când vă e lumea mai dragă. „Nu există un mijloc de control asupra anonimizării imediate și nici nu există o modalitate prin care cetățeanul să dovedească faptul că recenzorul nu a păstrat confidențialitatea datelor din chestionarul cetățenilor de care s-a ocupat”, scriu redactorii de la luju.ro.
Zeci de recenzori s-au retras de la recensământ
Aproape 50 de recenzori din Vrancea s-au retras de la recensământ în ultimele zile, a declarat directorul Direcției Județene de Statistică, Rodica Negruț. Este vorba despre persoane care s-au retras fie din motive medicale, fie deoarece erau pensionari, șomeri sau mame în concediu de creșterea copilului și nu aveau voie să obțină alte venituri. Directorul Negruț a afirmat că, deocamdată, nu au fost semnalate probleme deosebite în prima zi de recensământ. „Persoanele recenzate nu au fost reticente să ofere codul numeric personal, am avut și cazuri în care unii au cerut lămuriri suplimentare privind înscrierea CNP în formular, iar în urma răspunsurilor date de recenzori au acceptat să-și ofere datele. Dacă vor fi persoane care vor refuza să ofere codul numeric, atunci se va apela la recenzorul șef, iar dacă nici acesta nu îi va convinge, atunci se va menționa în formular că nu dorește să ofere CNP-ul”, a afirmat Rodica Negruț.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în Vrancea, sunt estimate 154.818 locuințe. Ieri au fost recenzate 11.392 de gospodării, respectiv 27.547 persoane.