În fiecare an, la 14 Octombrie, Ortodoxia românească prăznuiește pe Sfînta Cuvioasa Parascheva de la Iași, ocrotitoarea Moldovei, alături de Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava. Despre însemnătatea acestei sărbători am vorbit cu Părintele Doctor Croitoru Vasile, preot la Biserica „Cărămidarii de Jos” din București.
Reporter: Prea Cucernice Părinte, Sfînta Biserică prăznuiește astăzi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași. Ce ne puteți spune despre această mare sărbătoare?
Pr. C.V.: Sfînta Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea, fiind născută în Epivat – Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol. A primit din familie o educație aleasă, iar fratele ei, Eftimie, a ajuns episcop la Madit. La 15 ani a intrat în mănăstirea din Heracleea Pontului, unde petrece cinci ani în post și rugăciune.
Apoi, se închină la Mormîntul Domnului și se nevoiește vreme de mai mulți ani într-o mică mă-năstire de călugărițe de pe valea Iordanului. La vîrsta de 25 de ani se întoarce în patrie, rămînînd doi ani lîngă biserica din Epivat, în post, smerenie și rugăciune. Ulterior, părăsește această lume, intrînd întru fericirea cea gătită de Domnul celor ce-L iubesc pe El.
Rep.: Se cunoaște faptul că trupul Cuvioasei a fost descoperit în chip minunat. Ce ne puteți spune despre aceasta ?
Pr. C.V.: După trecerea la Domnul, trupul Cuvioasei a fost înmormîntat într-un loc necunoscut, aproape de țărmul mării, pe locul acela așezîndu-se ulterior un pustnic. După mulți ani, murind un marinar, i s-a săpat mormîntul aproape de malul marii, unde s-a aflat la mare adîncime un trup neputrezit, care răspîndea miros de bună mireasmă: era trupul Cuvioasei Parascheva. Peste noapte, s-a arătat în vis pustnicului cerînd să mute de lîngă ea trupul marinarului. Atunci trupul Sfintei Parascheva a fost dus în bi-serica din Epivat, dedicată Sfinților Apostoli Petru și Pavel, unde a rămas circa 175 de ani.
Rep.: Ce ne puteți spune despre locurile unde s-au aflat moaștele Sfintei în decursul istoriei?
Pr. C.V.: În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan II a strămutat moaștele Sfintei Parascheva de la Epivat la Tîrnovo, capitala Imperiului valaho-bulgar de atunci, fiind depuse în catedrala cu hramul „Adormirii Maicii Domnului”, unde-și avea reședința Patriarhul bulgar. Mai tîrziu, Patriarhul Eftimie al Bulgariei scrie „Viața Sfintei Parascheva” și o trece în sinaxarul Bi-sericii cu zi de pomenire la 14 Octombrie. Moaștele Sfintei au rămas la Tîrnovo 160 de ani. În anul 1393, căzînd Bulgaria sub turci, sfintele moaște sunt date pentru un timp voievodului Mircea cel Batrîn, domnul Å¢ării Românești. În 1641, voievodul Vasile Lupu al Moldovei a plătit datoriile Patriarhiei Ecumenice către Poartă și, după ce construise minunata biserică « Sfinții Trei Ierarhi » din Iași, a făcut demersurile necesare transferării moaștelor Sfintei Parascheva în Moldova. Patriarhul Ecumenic Partenie și Sinodul său au dăruit sfintele moaște lui Vasile Lupu. La 13 iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva au ajuns la Iași și au fost așezate în biserica « Sfinții Trei Ierarhi ». Ele au rămas acolo pînă la 26 Decembrie 1888, cînd, scăpate prin mi-nune de la un incendiu, au fost transferate în noua Catedrală mitropolitană din capitala Moldovei, unde se află și astăzi.
Rep.: Părinte, ce le transmiteți credincioșilor ?
Pr. C.V.: Se cade nouă astăzi, să ne bucurăm că stăm neclintiți în dreapta credință și sîntem fii ai Bi-sericii lui Hristos de două mii de ani. Se cade să nu uităm de iubirea pe care o are Preacuvioasa pentru cei ce se roagă lui Dumnezeu și sfinților Lui cu smerenie și credință.
Pentru noi toți Cuvioasa Parascheva este exemplu de sfințenie și de trăire a cre-dinței în duhul curat al Sfintei Evanghelii, un imbold de a urma pe Hristos luîndu-ne Crucea fiecare și de a face binele oricărui semen de-al nostru, în care strălucește chipul lui Hristos.
