Ridichea neagră – Raphanus niger
Ridichea roșie – Raphanus sativus
Plantă legumicolă anuală, cu rădăcină sferică sau conică alungită, comestibilă, cu coajă albă, roșie, violacee sau neagră și cu frunze mari adânc crestate.
În scop alimentar -medicinal se folosesc rădăcina și frunzele, având în compoziția lor rafanol, potasiu, iod, magneziu, sulf, vitaminele A, B, C, P. Are puternice însușiri colecistichinetice, antiscorbutice, diuretice, antialergice, de stimulent al celulei hepatice și renale, tonic respirator și sedativ nervos.
Față de aceste proprietăți , este indicat în litiaza biliară, dis-chenezii colestite cronice, afecțiuni pulmonare: bronșite cro-nice, astm bronșic, reumatism degenerativ, gută, alergii.
Mod de folosire:
– crudă sau introdusă în componența altor salate (morcov, țelină)
– suc de ridiche neagră, rasă sau felii, puse în straturi alternative cu zahăr sau miere, lăsate 24 de ore. Se consumă câte patru-șase linguri pe zi din siropul respectiv, indicat pentru calmarea tusei.
Pentru copii acest sirop are și efecte fortifiante. Este bun și în oboseală.
– suc din 50-200g pe zi stors cu mașina electrică, în combinație cu suc de morcovi, păstârnac și pătrunjel – în toate afecțiunile hepatice, biliare sau când se urmărește drenajul hepato-biliar.
