Ediția: Vineri 29 martie 2024 Nr. 6593

Ediția: Vineri 29 martie 2024 Nr. 6593

Atac cecen asupra Moscovei


Comandul cecen care a luat miercuri seară, intr-un teatru din Moscova, un aproape 1.000 de ostatici cere autorităților ruse incetarea, in decurs de șapte zile, a războiului din Cecenia, precum și inițierea retragerii trupelor ruse, care au intrat din nou in republica caucaziană, in octombrie 1999, cu scopul oficial de a eradica terorismul. Potrivit martorilor, teroriștii vorbesc o limbă caucaziană, dar nu cecena și poartă măști, cu excepția a doi dintre ei. Potrivit site-ului separatist www.radical kavkaz.org, șeful comandoului este un cecen, Movsar Baraiev, nepotul liderului militar cecen Arbi Baraiev, ucis in urmă cu un an. La rindul teroriștii afirmă că, in clădirea teatrului din Moscova se află 50 de combatanți sinucigași. Reprezentantul FSB, Serghei Ignatcenko afirmă că informațiile conform cărora cecenii ar fi sinucigași au fost obținute in urma tratativelor inițiate cu rebelii. Potrivit lui Ignatcenko, un membru al comandoului, Abu Said, a afirmat că grupul este format dintr-un număr egal de femei și bărbați. Abu Said a mai declarat că teatrul este minat iar luptătorii săi sint gata să moară. Primii ostatici eliberați Cinci ostatici, printre care un cetățean străin, au fost eliberați de rebelii ceceni ieri, potrivit unui corespondent Interfax, citat de AFP.Printre ostaticii eliberați se află trei copii și o femeie, conform sursei citate. Inițial, rebelii afirmaseră că au eliberat toți copiii. Potrivit agenției Ria-Novosti, agresorii au propus eliberarea ostaticilor in schimbul unui deputat rus. De asemenea, au inceput negocieri intre autoritățile ruse și comandoul cecen. Un reprezentant al puterii ruse, Aleksandr Matșevski, este pe cale de a discuta cu rebelii ceceni. Anterior, acesta anunțase că grupul de comando a refuzat „eliberarea cetățenilor străini, deoarece acordurile anterioare nu au fost respectate”. „Una dintre condițiile eliberării ostaticilor de către teroriști a fost prezența diplomaților străini la fața locului, dar aceștia au sosit cu intirziere, iar condițiile s-au schimbat”, a explicat Matșevski. Cecenii au dat ultimatumul Ieri, un ostatic din Moscova a primit permisiunea de a da citire, in fața camerelor de luat vederi ale postului de televiziune TVS, unei petiții adresate președintelui rus Vladimir Putin. „Vă cerem să opriți războiul din Cecenia. Aveți pe conștiință viețile noastre”, a declarat femeia, in numele celorlalte persoane sechestrate. „Vă cerem să luați o decizie rațională, să opriți războiul din Cecenia. Gata cu războaiele, vrem pacea. Sintem, astăzi, intre viață și moarte. Aveți viețile noastre pe conștiință. Găsiți o soluție pașnică sau va curge prea mult singe”, a declarat Maria Åžkolnikova. Femeia, de profesie medic a declarat că situația din teatrul rus devine tensionată. „Cererile teroriștilor capătă aspectul unor ultimatumuri. Ei spun: voi sinteți aici de mai mult de zece ore, iar Guvernul vostru nu a făcut nimic pentru a vă elibera (…) Principalul este retragerea trupelor din Cecenia. Dacă nu se vor retrage, vor impușca oamenii”, a adăugat Maria Åžkolnikova. Această escaladă a tensiunii a fost menționată și de o altă femeie care se numără printre ostatici, pentru postul de televiziune REN TV. „Ei au declarat că vor impușca in fiecare oră zece persoane, dacă solicitările lor nu vor fi indeplinite”, a precizat ea. Anterior, ostaticii anunțaseră că intenționează să-i ceară președintelui să indeplinească solicitările agresorilor, iar familiile ostaticilor, aflate in apropierea teatrului, i-au adresat lui Putin o altă petiție, pentru a-i cere ca forțele de securitate să nu lanseze o ofensivă asupra clădirii. „Ne este teamă fiindcă Rusiei nu-i pasă de pierderile civile” Un oficial cecen, Adlan Magomadov, proprus a declarat că autorilor luării de ostatici de la teatrul din Moscova nu sint ceceni, ci „mercenari”. „Un mare număr de tineri ceceni din Moscova sint dispuși oricind să participe la eliberarea ostaticilor, alături de forțele de ordine”, a mai spus Magomadov, amintind că reprezentanți ai diasporei cecene au propus să ia locul ostaticilor. De asemenea, reprezentantul special al Ceceniei in Europa, Aslambek Kadiev, a declarat postului de radio BBC că rebelii implicați in incidentul de la Moscova nu fac parte din „armata cecenă” separatistă, iar președintele separatist cecen Aslan Maskhadov „este impotriva oricărui act care ar viza civili”. Kadiev a mai afirmat că se teme de reacția autorităților militare ruse in această situație. „Åžtim din experiență proprie că atunci cind trupele ruse conduc operațiuni, nu le pasă de pierderile civile (…). Ne temem ca și in acest caz, civilii să nu fie sacrificați cauzei militare”, a subliniat el. „Am vrea ca situația să fie soluționată in mod pașnic, insă Rusia nu a arătat milă pentru civili”, a insistat responsabilul. „Nu avem legături cu agresorii și condamnăm orice atac impotriva civililor”, a continuat el. „Este o acțiune disperată a cecenilor care incearcă să atragă atenția opiniei publice internaționale asupra tragediei cecenilor care sint, toți, ostatici ai campaniei militare ruse”, a afirmat el. „Mii de civili sint uciși in Cecenia și alte mii sint luați ostatici și dispar”, a incheiat el. Putin ii asociază pe rebelii ceceni cu teroriști al-Quaida Operațiunea de luare de ostatici, de la Moscova, a fost „plănuită in centre teroriste din străinătate”, a declarat ieri președintele rus Vladimir Putin. „Este cea mai importantă operațiune de luare de ostatici, nu numai din Rusia, ci din lume”, a precizat Putin. „Nu există nici o indoială că aceiași criminali care au terorizat, timp de mulți ani, Cecenia, cer acum incetarea operațiunilor de război”, a subliniat el. „Obiectivul serviciilor noastre de securitate și al serviciilor speciale este de a pregăti eliberarea ostaticilor, garantind in același timp maximum de securitate”, a mai precizat șeful de stat. Putin a refuzat orice dialog cu separatiștii ceceni, pe care i-a acuzat că ar avea legături cu organizațiile teroriste internaționale, cum ar fi al-Qaida. El a acuzat Georgia că tolerează prezența, pe teritoriul său, a unor baze ale rebelilor ceceni. Comandoul cecen a eliberat, cu puțin timp inainte de declarațiile președintelui Putin, cinci ostatici, printre care un cetățean străin. Este vorba despre un britanic, care a ieșit insoțit de doi reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR). El a primit ingrijiri la fața locului, intr-o ambulanță. Ceilalți patru ostatici – trei copii și o femeie – au ieșit din imobil in compania deputatului rus Iosif Kobzon, un foarte cunoscut cintăreț. De asemenea, in clădire au intrat diplomați străini, transmite Interfax. Autorii luării de ostatici au propus să elibereze zece ostatici in schimbul unui deputat rus, a precizat agenția Ria-Novosti, care a citat surse din cadrul celulei de criză. Cel puțin trei deputați s-au deplasat la fața locului. Este vorba de Boris Nemțov, Irina Khakamada și Iosif Kobzon. Cele mai importante luări de ostatici din lume Operațiunea in cadrul căreia citeva sute de persoane au fost luate ostatici, miercuri seara, de un comando cecen, intr-un teatru din capitala Rusiei, face parte dintre cele mai importante acțiuni de acest gen comise in ultimii 25 de ani, in lumea intreagă, relatează AFP, care prezintă o cronologie a incidentelor similare. 22 august 1978: La Parlamentul din Managua (Nicaragua), 400 de persoane, dintre care 60 de parlamentari, au fost reținute de membrii gherilei Frontului sandinist de eliberare. Dintre ostatici, 14 și-au pierdut viața. Guvernul acceptă cererile gherilei, la 24 august, iar aceștia se refugiază in Panama, unde solicită azil politic. 6-7 noiembrie 1985: La Bogota, Palatul de Justiție este ocupat de un comando al M19, iar 400 de persoane sint luate ostatici. A doua zi, un atac al poliției și forțelor armate se soldează cu circa o sută de morți. 14-20 iunie 1995: Circa 200 de ceceni atacă imobile administrative la Budennovsk, in sudul Rusiei, după care se retrag intr-un spital unde iau ostatici 1.500 de civili. Confruntările cu forțele ruse se soldează cu 166 de morți. 16 ianuarie 1996: Un comando turc procecen ia controlul unui feribot de pe coasta turcească a Mării Negre. Circa 150 de pasageri, majoritatea ruși, sint luați ostatici. 17 decembrie 1996: in Peru, in reședința ambasadorului Japoniei la Lima, circa 700 de persoane sint luate ostatici de un comando MRTA (Mișcarea Revoluționară Tupac Amaru). La 22 aprilie, după 126 de zile de la declanșarea incidentului, agresorii sint atacați, iar 14 dintre ei iși pierd viața, la fel ca un ostatic și doi militari. 28 ianuarie 1999: in Filipine, 500 de elevi cu virste cuprinse intre șapte și 12 ani, precum și 70 de profesori ai unei școli din apropiere de Cotabato (sud) sint luați ostatici de membrii Frontului Moro Islamic de Eliberare (MILF). La inceputul lunii mai 2000, in Sierra Leone, Frontul revoluționar unit (RUF) ia ostatici 500 de membri ai Căștilor Albastre ale ONU, care sint reținuți intr-unul dintre fiefurile mișcării, in estul țării. 15 mai 2001: in Columbia, membrii organizației Autoapărării Unite din Columbia (AUC, extrema dreaptă), răpesc circa 200 de muncitori agricoli, la Villanueva (280 de kilometri nord-est de Bogota). Aceștia sint eliberați 48 de ore mai tirziu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?